Taie-l cu lumina gheții de pe lacuri
Trestia vibrează limpede visându-l
Steaua cere firul lung să se coboare
Ochii urmărindu-l până la pământul.

Stau cu mâinile legate arcuite în creștet
Nu mă pot întoarce să văd cum vii
Părul s-ar desface fabulos și oarbă
Prinsă în cascadă să-l adun n-aș ști.

Strânge-n pumni zăpadă și grămezi de bulgări
Aruncând în părul pe care-abia-l țin
Se va face unul o agrafă
Să-mi elibereze mâinile de chin