https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/florenta-albu-pamantului-in-noiembrie https://versuri.pro/florenta-albu-pamantului-in-noiembrie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=23762 →]]> Îmi ești drag așa, posac, ostenit.
Miezul, tare stors, s-a făcut dulce;
până departe
până unde întâlnești orizontul,
cum te-ai întâlni pe tine,
până acolo te-ai făcut cafeniu și senin.
Departe, cu cerul,
ești infinit;
culorile voastre – cafeniu și albastru,
se armonizează ca o idee cu altă idee.
Dar mie mi-ești drag așa,
posac, bun și uitând,
cu zarea – frunte imensă
abia atinsă de pasăre,
prin galbena risipă a frunzei de agud.
Drag îmi ești toamna,
în noiembrie, ca acum:
liniști egale,
drumuri pierdute, departe,
verdele grâului abia aburit –
și nu țipă nici o culoare,
nu țipă lumina..
e un aer adânc, potolit.
Numai un nor
de o culoare naivă,
vine să te-ntrebe, pământule,
– ce altceva s-ar potrivi
înțelepciunii tale posace
dacă nu ochii lui
copilărește uimiți,
peste imensitate?.

]]> https://versuri.pro/florenta-albu-pamantului-in-noiembrie/feed 0