Adrian Păunescu – Pământ de Morți
În cimitir, unde-am lăsat pe mama,Ploua istovitor, la îngropare,Ca semn că dânsa nu mai are rudeȘi-o plânge, din oficiu, ploaia mare.Aleile-și pierduseră conturulȘi iarba făcea semn uscat c-o doare,Și către groapa timpuriu săpatăDeodată n-a mai fost nici o cărare.Am năvălit către mormânt, cu toții,Ca remușcări de legiuni barbareȘi ploaia ne unea cu cimitirul,Un mort zglobiu … Citește mai mult