Octavian Goga – Apus
Apus.Duminică. Nu-i nimeni pe alee,Şi-n împietrita pace vesperală,Străvechiul parc îmi pare-o catedrală,Altarul ei, un strat de orhidee.Muiat în blânda florilor sfială,Jos, soarele s-a mai oprit să steie,Cele din urmă roşii curcubeieSe frâng pe-o albă cruce sepulcrală.Apune-apoi.. Lin, una câte una,Vin umbrele peste copaci să cadă,Pân’ ce, târziu, din lac răsare luna.Lumina-i rece scaldă palmierii,Când noi, … Citește mai mult