Georg Trakl – Ora Suferinței
Negru urmează în tomnatica grădină pasulStrălucirii lunii,Pe înghețate ziduri imensa noapte curge.Oh, spinoasa suferinței oră.În amurgita încăpere pâlpâie argintiu al singuraticului candelabru,Murind, căci el gândește întuneric,Pietrificatul capul lui se-nclină spre trecut.Beat de vin și de nocturnele cadențe.Mereu urmează urecheaBlândele sunete ale mierlei în tufiș de alun.Ore-ntunecate de rozarii. Cine ești tuFlaut singuratic,Frunți înfrigurate peste-ntunecate timpuri … Citește mai mult