omul torentului

Pierderea adevărului, asuprirea ticăloșiei dirijate, care se intitulează binele (răul, necorupt, plin de fantezie, e util) a deschis o rană în coapsa omului, pe care numai speranța marii depărtări neformulată (viul nesperat) o mai alină. Dacă absurdul domnește pe pământ, aleg absurdul, antistaticul, cel ce mă duce cât mai aproape de șansele patetice. Eu sunt … Citește mai mult