odihna tatalui

Bunicul meu aici se odihnea odată.Pe banca de lemn rustic așază-te și tu,Fetița mea, pe locul în care-n vremi stătuȘi mama — o fetiță ca tine — cu-al ei tată.Privește dealul unde trăirăm în trecut,Și capul drag pe brațu-mi proptit, așa, ți-l lasă.Încape toată via și vechea noastră casăÎn sufletul tău tânăr din alte vremi … Citește mai mult