Mihai Eminescu – Odă (În Metru Antic)
Nu credeam să-nvăț a muri vreodată;Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,Ochii mei-nălțam visători la steauaSingurătății. Când deodată tu răsăriși în cale-mi,Suferință tu, dureros de dulce…Pân-în fund băui voluptatea morțiiNeîndurătoare. Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,Ori ca Hercul înveninat de haina-i;Focul meu a-l stinge nu pot cu toateApele mării. De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,Pe-al … Citește mai mult