Observații sociale – Versuri.pro

Carbon - Din Plan Astral

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

I:.
Mânamină, stamină, mandate pentru rimă
Versat din șoc, man, date să mă susțină
Vorbind la rece, man, ca într-o salină
Vezi ce respiri, că eu am plămâni să mă întrețină, am
Hip hop balansat brutal în ureche
Dai din cap ca un câine artizanal într-o Dacie veche
Nu ești mad magician, ci vag, e leapșa ta, fii sigur nu beau azi
La Capsa în cinstea ta, nesemn
Vrei Paraipan Ovidiu Moldovan peste noapte și filme gangsta
Cu paraipan, apar cu un cal de jucărie pentru puștani
Te transform la ora asta, man, devii rastaman
Din folclorul proverbial, unu sună așa
Paza bună trece piaza rea, nu-i panica, man
Nu râvnesc la varza ta cu muzica mea
Îmi duc crucea sub cerul liber precum Caraiman
Nu trăiesc pe picior mare, man
Cu banii pe care îi am în buzunare sunt la strâmtoare ca
Gibraltar
Catharsis, nu te aștepta să îmi pun sufletul pe altar
Pentru mărunt, zici că o ofrandă lui Bal.

II:.
Man..
E chestie de gust, vrei piese cu fese și bust
Dar eu nu-s dispus să mă reduc la un orizont îngust
Țin pânzele sus ca Magellan, sunt ager, man
Din planul astral las mesaje în cercuri în lan
Man..
Asta e sunet clasic, vine din pickup în borcan
Specimen greu de uitat ca în muzeul Antipa
Cronologic ca temporal, ceasul meu biologic
Refuză temporar acele de pe cadran, man
Judeci cu ochiul lui Osirius, nuanțe de cadan
Ce aștern pe papirus, e sincer, nu-s mitoman
Marfă ce o dau nu o scot din vid, o fac
Tot ce am e de la natură încă din stadiul in vitro, man
Trag din soare, nu m-am născut din întâmplare
De aia vreau lumină în jur și mai multă culoare
Vreau priviri senine și intenții clare care să îți dea liniște
Generațiilor viitoare, man
Că mulți vor schimbare, dar nu concep schimbarea
Mulți vor integrare, dar preocupă scindarea
Mulți promit marea cu sarea, dar nu trec evaluarea
Și îți arată calea, dar și-au pierdut orientarea.

III:.
Man..
Nu am nimic nou pentru tine, man.
Man, sunt doar un mandatar din planul astral
Tot ce dau este real, man
Nu am avatar din punctul de pornire și acel final
Totul îmi este clar, man, nimic nu e în zadar
Man, cum scriu o să înțelegi mai târziu.

Releveu - Doi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

2. 15. 8. 314. Aha.. Sa vă zic o mică povestioară?
S-au întâlnit doi ca noi într-o zi de marți ascunsă într-una de joi
Și cum nimeni n-avea treabă s-au hotărât să meargă să-și cumpere foi
Și-au mers apoi către primul magazin deschis respins de comuniști
mai molcomi, mult mai moi decât stiriștii triști
optimiști că au rămas neobservați de polițiști
însă mai emotivi și mai nervoși decât stiriștii pesimiști.
Și-aveau în față viitorul, în spate decorul aglomerat
care a picat ca un tablou Picasso exagerat de încărcat.
Și tot ei, cei doi ca noi, au mărit pasul ca spartu’
transformând „Singur acasă 2” în „Singur trasa 4”.
Că-i singura trasă garda privind bravada
că strada-i mai fericită ca după un shot confecționat de Marga.
Și-am stat analizând, concluzionând haotic
că oamenii sunt tot aia, indiferent de tropic.
Și-am observat privind spre Tropic ca spre o atomică,
că vrem, nu vrem, facem naveta pe centura fotonică.
Și tot acolo am văzut fotolii maltratate de grași
Și doctori falși care au tratat nerespectând tratatele, și mi-aș
Permite să vorbesc deschis că m-am închis într-un lăcaș
pentru a mă feri de radiații și de copiii drăgălași.
În timp ce alți uriași fac fetelor copii în Palermo
ca mai apoi s-ajungă orfane, ori fane emo.
Ori dame de companie ca mămicile lor,
De fapt, păsăricile vor să se complice doar cu complicele lor.
Dar revin la cei doi care s-au întâlnit să cumpere foi
Și-au găsit în sfârșit, alte drumuri noi.
Și ce-i drept, ne-au uimit până și pe noi
Că au transformat o zi mohorâtă de joi, într-o zi superbă de joi!
Heheaa..
da!..
Mulțumesc!..
Pace!..
Yeah!..

Gani - Stil Liber

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

2008.. Gani, încă o dată
Mă exprim codat, să le deschid mintea-ncuiată.
Pun cuvinte cap la cap în timp ce la unii în cap
Nu prea încap îndoieli că fac ce știu și știu ce fac
Nu scap din vedere niciun amănunt, mă leg de tot
Ce se leagă de mine.. din simplul fapt că pot
Adopt o detașare față de-orice aberații
Ca românii-n zi de vot, aici prefer să-i las pe alții
Dați-i bice, ca un sadic unui masochist
Sau ca moderatorii un avertisment unui forumist
Nimic nu-i trist, tre’ să ghicești partea bună
Indiferent de vremuri și de vreme, să faci cum îți tună
Și ca fată-n rap poți face treabă bună
Fiindc-am hip-hop-u-n sânge 30 de zile pe lună
Lumea să spună, pan’ la urmă, că așa e
Cu estrogenu’ meu îi fac pe mulți care au c****
Sau măcar teoretic, să se-ndoaie ca o foaie
Au versuri zero, pixul meu cu o bară le taie
Sunt o droaie, ciuperci după ploaie, nu pot să-i confund
Dar urmează curcubeul, și-atunci mulți se dau la fund
Și-o tund, fiindcă frizau penibilul în orice caz
Sau se reprofilează, din lac în puț și-apoi în iaz
Și n-are haz așa.. doar niște-aerieni în barcă
Materia cenușie în cutia neagră de-ar depozita
S-ar atrofia mai mult
Și-ar rămâne legume, varză oricum erau demult
Mulți se cred mai mari în grad, înseamnă c-au temperatură
Cu versuri atât de slabe ca parcă vin după cură
Maculatură.. n-o dau tare chiar de zbiară
Cu mari probleme în a termina pe dinafară
Măcar o piesă, copaci în rep, rămân în pom
La off da dome mai tăcuți ca pe liniște.com
Mă-ndepărtez de ei, în timp ce ei se-apropie de ridicol
Ca un moș libidinos de o gagică bună-n mall
Dau un ocol, cu căștile-n urechi mă detașez
Vad oameni privind în gol, fără o țintă clară-n mers
O garnitură veche de metrou, opera a lui ERPS
Mai aduce o pată de culoare în peisajul șters
Se hlizesc mimoze îmbrăcate-n roz, ce până la anu’
Or s-ajungă găurite ca străzile lui Videanu
Și trec mai departe, idei îmi luminează drumu’
Băieți întorc privirea, eu cu gândul doar la unu’
Spun NU frigului și răcelii celor ce ne-nconjoară
Și mă-ncălzește gândul că urmează încă-o vară
Fără grijă, shot-uri în Shire și nopți lungi
Concerte și beri în Suburbia până atunci..
Dialoguri mai spumoase decât berile cu paiul
Nopți furtunoase și persoane dubioase ce se țin ca scaiul
Mulți vegetează, eu aleg să ies din turmă
Ei stagnează, trec pe lângă, îi las în urmă
Ce contează e că simt pământul sub adidașii mei bleu
Fac haz de necaz, iau totu’ la mișto
Și tot merg.. și încă-mi simt picioarele ușoare
Vocea se oprește acum, dar gândul zboară-n continuare

Petre Stoica - Reședința de Plasa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

I.
Bariera se ridică agale,
căruțe cu păsări, cu fructe, cu mac
tră în orașul mic, salutate
de cocoșul cu trâmbița spartă.
Huruie storuri de case bogate
și mâini dolofane așează-n ferestre
plăpumi azurii peste care
cresc norii pernelor albe.
Frizerii stau în stradă, plictisiți
încă înainte de începerea zilei,
ar spune ceva dar preferă
să privească amorașii de piatră.
Căruțele cântă din osii uscate
și ajung în piața cu bidoane de lapte,
altele caută judecătoria de ocol
unde țăranii coboară
și intră în curte cu biciul în mână.
Lângă monumentul cu vultur
apar funcționarii lins pieptănați,
dispar în misterioasele coridoare
împodobite cu genți și avize.
Soarele îneacă podoaba vitrinelor,
de ani fără număr
ciorchinii roșcovelor atârnă blajin
printre perii și funii de cânepă.
În fânul căruței e așezat un sicriu,
o femeie a cumpărat lumânări pentru nuntă
și strânge în palma crăpată
batista cu bani.
Din ceasul preturii cad smalțuri crăpate.
Aerul e dulce, de candel,
bătrânul fotograf s-a prăbușit pe ziar
și vorbește vorbește în somn.
În cârciumă negustorii încheie contracte,
cineva țipă fantastic, răstoarnă o masă
și sparge sticla cu vin.
Avocații mai aleargă în hainele lor de lustrin
decolorate de soare,.
frizerii orbesc în oglinda pătată de muște.
Golite, căruțele pleacă spre câmpuri,
of, orașul mic rămâne în urmă
cu turnul pompierilor în care
nu se zăresc niciodată măruntele focuri
zilnic izbucnite aici.
II.
Din norul serii, zmeuriu,
cad porumbei întorși de pe câmp;
umbrele mănâncă repede
afișele cu anunțuri de târg.
Servitoarele târăsc spre casă
copii cu bucle de îngeri.
Viorile subțiri din chioșc
intonează Tango notturno.
Tac valțurile morii țărănești,
lângă fabrica de cărămidă
salariați cu șepci cadrilate
tră în camere mici.
Soția primarului privește
circul ambulant care trece
cu pitici, cu umbrele, cu tobe
și o maimuță închisă în ladă.
Funcționarii cu mustăți de catran
vin în parc să consume
covrigi cu chimen, să asculte
melodiile sublime din chioșc.
Nebunul înconjură fiecare pom,
oprit pe podul de lemn
vede capul Ofeliei plutind
ca nufărul pe apa murdară.
Pudră, țânțari, transpirație,
vârtej de valsuri răcoroase;.
directorul băncii spune glume,
râsul său înghite luna
și, obosite, soțiile funcționarilor
scot fluturi din bere.

Shift feat Vescan Si Doddy - Vecina

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Era o dimineață grea
Apare în fața mea
Auzi, vecina, știi cumva unde stau?
E vecina, bat-o vina
Toți o recunoaștem din prima
E vecina, bat-o vina
O vedem când aprinde lumina.
N-are rost să-ți mai zic restul
Știu c-o știi și tu
Ea e vecina, bat-o vina
Toți o recunoaștem din prima.
Vecina mea e mică, dar ridică
Și, când apare, toți vecinii pică
Vecina mea nu are nicio frică
Vecina mea e un fel de cum adică.
Vecina mea e prima
A ghicit mașina și nu coboară la prima
Știe că e cea mai tare, îți crește adrenalina
Nu mai vezi ca ea din Berceni în Colentina.
Știe că te-a prins și întoarce placa
Știe că te pierzi, cunoaște joaca
Ți-a luat mințile, tu nu te ataca.
E cea mai cea
Dau cu pace pentru vecina mea
Vecina mea nu-i ca a ta
Pare culmea, dar nu-i alta ca ea.
E vecina, bat-o vina
Toți o recunoaștem din prima
E vecina, bat-o vina
O vedem când aprinde lumina.
N-are rost să-ți mai zic restul
Știu c-o știi și tu
Ea e vecina, bat-o vina
Toți o recunoaștem din prima.
Ba apare, ba dispare, ca un magician
Du-te vino, n-are stare, o tot vezi pe la geam
Mi se pare, mi se pare, singurică madam
Cine oare, cine oare poa’ să-i facă program.
E vecina, bat-o vina
Toți o recunoaștem din prima
E vecina, bat-o vina
O vedem când aprinde lumina.
N-are rost să-ți mai zic restul
Știu c-o știi și tu
E vecina, bat-o vina
Toți o recunoaștem din prima.
E vecina, e vecina

Norzeatic - Haz de Ne-Haz

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

M-am dus să iau pâine
Când să iau colțu’, la colț, un câine
Scoate colții la mine
Scot un colț de pâine
El o ia în colți și-l pune-ntr-un colț
Vine alt câine, se iau în colți, ca doi vagabonți
Eu o iau încet la picior
Ăștia se-ntorc, vin încet să mă ia de picior
Îngrozitor..
Da’ nici dacă dau colțu’ n-am să le dau celălalt colț, nu..
Mă opresc la o cofetărie, fac o paranteză
La noi în cartier e o cofetărie
Toată lumea o știe drept cofetăria de c***o
Aici numai produsele de c***o sunt bune
Celelalte-s cam de c***o..
Mă uit la gama variată: indiană, negresă, africană..
Zic, „Vreau și eu o indigenă, aveți vreo sugestie? „
La care ea face un gest gen Toate și Indigestie.
Apropo, văd c-au și dulciuri vărsate
Vreo 200g de biscuiți de-ăștia se poate?
Zice, „Sunt fursecuri sprițate”
Zic „Eu aș vrea biscuiți
Și vă rog, fără spriț
C-am făcut deja spriț
Nu vedeți că sughiț? „
Îmi cântărește, îi mulțumesc
Ea îmi spune că i-a făcut mare plăcere
Și dacă mai sunt în trecere, îmi face cea mai mare plăcintă de mere
Zic „cu brânză de vaci știi să faci? „
Știu să fac cu spanac..
Cu spanac? Iac..
Merg mai departe, la metrou pe ghizduri unu’ vine servetele parfumate
3 la 10 mii, original par furate
A trecut la leu’ nou, le dă cu 3 la un leu
Stă cu ochii în 4, iar unu-i ține de 6 mereu
Bine că nu le dă la bucată
Cumpăr 6 deodată
Nu m-ajung nici p-o nară, fiindcă-i tare-nfundată
Le spun Sayonara, suflu tare-n nară
Mi se-nfunda și-o ureche fiindc-am suflat din cale-afară
Încerc, zic „Aveți bețișoare de urechi? „
Zice „Nu, dar avem șervețele și chibrite dacă vrei”
Le răspund în 2p, zice „Te uiți sau cumperi? „
La care eu, mai scot un șervețel și-o șterg
Am chef de-un ceai, mă duc la ceainărie
E una la mine-n cartier, fără librărie
Trag panou’ glisant, mă așez pe-o saltea și comand o ceașcă de ceai de mate
N-avem
Dar dictando?
Nici, da’ pot să-ți recomand un ceai negru care-i mai tare ca cafeaua și ca c***oa
Darjeeling, de 5 lire și 20 de șilingi
Îți dă un super feeling
Zic Nu, just a minute
Ia spune, vreo combinație cu Jasmine?
Nu
Atuncea, un Bancea.. E ușor astringent
Mai vreți și-altceva? Nu, e suficient
Îmi beau ceaiu-n tăcere,
Mulțumesc, cu plăcere, la revedere
Și ies fericit în adierea serii
Opresc la o patiserie
În fine, mă uit în vitrină
Toate națiile de produse de panificație
Niște dobrogene, un polonez, și-o japoneză
Mă uit la un melc, e lent
Cred că stă acolo de dinainte de weekend
Arderile mele sunt rapide, mi-au luat-o-nainte
M-aș lua la război cu două plăcinte
Sunt cu răvaș
Una e cu dovleac și cealaltă cu brânză de vaci
Apar doi aurolaci
Sunt băieți de oraș
Unu’ are un radio cu tranzistori
Traduce două posturi simultane cu tehnica minunată ca Irina Nistor
Celălalt face ca un metronom
Da din cap, da nu ca un rapper gen „Off the dome”
Altu, pac, scoate capu’ din canalizare
Are prioritate.. Oricum n-are semnalizare
În fine, înapoi la mâncare
Dați-mi ceva cu nucă
Cu nucă n-am
Zic nu mă lua cu nu că n-am,
C-am o foame de nu pot să stau calm
El îmi aruncă o privire de-aia gen Duckadam on Sanchez Pizjuan
Atunci, un trigon și-un nectar
Dau să le iau și să mă-ntorc ca Poseidon în larg
Ce, n-am decât cu vanilie
Zic, trăi-ți-ar familia
Vad unu’ cu c***o
Da-mi-l până nu vine altu’ să mi-l ia
De fapt, mai degrabă, da-mi te rog un nectar
Și-n loc de trigon, portofel cu cașcaval
Acuma c-am un portofel plin cu cașcaval
Nu mă doare nici la bască
Mușc o guriță, și mă pierd înapoi pe străduță.