Nicolae Dabija – Nu Credeam
Iarba foșnea ca părul unei femei.Ecoul se rătăcise în munți.Pomii erau de rouă grei.Începeam să te uit. Începeai să mă uiți.Peștii se zbăteau să învingă curentul.Iedera își făcea vânt să se agațe de nori.Începeam să te uit. Cu sentimentulcă așa se învață să mori.