nefericitul ulise

Tocmai în clipa cândrecunoscusem, după ani de luptă,sudoarea mării, porii ei sărați,și mirosul Itacăi, tocmai cândm-am prăbușit pe țărm, un val eu însumi,simțind deceniile-ntinerind în mine,recăpătându-și chipul prelung cu ochi ovali,tocmai atunci o iarnă bruscă,necunoscută-n veci acelor maluri,rânji cu țurțuri aprigi ca niște colți de câine– și când mușcă priveliștea uimită,îmi sfârtecă și mie nesățiosul … Citește mai mult