Ion Caraion – Necunoscutul Ferestrelor

Mă întorceam de la propria mea înmormântare.Fusesem pus să vorbesc despre mine.Dar am uitat unde și am uitat cineIeșea din țintirim c-un ospiciu-n spinare.Pâlcuri de flăcări. Fumega primăvara.Spectrele caselor se lipeau de asfalt.Era inchiziție-ev mediu-era cald-se destrăma soarele.. băteau clopote.. cădea seara..Seara cântau fetele vesele din DusseldorfEle și când vorbeau cântau.Și veneau și plecauamurguri amorfe … Citește mai mult