Salvatore Quasimodo – Naufragiat în Lumina Ta
Mă nasc naufragiat în lumina ta,seară de ape limpezi.De senine foiarde aerul consolat.Dezrădăcinat dintre cei vii,inimă provizorie,sunt limită vană.Înfricoșătorul tău darde cuvinte, Doamne,îl urmez cu sârguință.Trezește-mă dintre morți:fiecare și-a luat pământulși femeia.Tu ai privit înlăuntrul meuîn întunericul viscerelor:nimeni nu are deznădejdea meaîn inima lui.Sunt un om singur,un singur infern.