Natura – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Murmur În Aripi De Vânt

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Se-nvelește cerul-n mantie albastră
Fluturând pe-alocuri tril de ciocârlii
Înspre câmpul verde ca iubirea noastră
Gata să-nflorească-n fiecare zi.
Norii albi alintă razele timide
Și le cern lumina-n picuri tremurând
Peste muguri care-și pregătesc hlamide
Roșii, strălucinde, sub un Soare blând.
Parcă într-o joacă, Vântul își așează
Tâmpla obosită lângă un izvor:
“Cine-ți stă în unde, cine îți veghează
Susurul ce-mi umple inima cu dor? ”.
Vorbele-i sunt șuier, ochii-sunt mirare
Când își vede chipul, veșnic neștiut,
Pe-ale apei unde, într-o nemișcare
Ca eternitatea-n clipa de-nceput.
Din adânc, un murmur sufletu-i pătrunde
Și-i înalță aripi gata de avânt:
“Sunt aici, cu tine, și îți sunt oriunde
Zările te cheamă, preaiubite Vânt”.
Daniel Vișan-Dimitriu
(Vol. “Eterna căutare”)

Daniel Vişan-Dimitriu - Culorile Iubirii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De-ai ști ce gânduri am, te-ai minuna
Și ai fugi… sau poate nu: ai sta
Și-ai aștepta să vezi cu ochii tăi
Cum gândurile-mi caută noi căi
De-ai fi doar ție-n fiecare zi
Un dar ce-aș vrea nicicând a se sfârși.
Ai aștepta, văd în privirea ta
Că vrei și le aștepți, chiar știi ceva
Și nu-mi dau seama: tu, cum poți să-mi știi,
Chiar înainte de a le gândi,
Și gânduri, și cuvinte, și culori
Ce vin din lumi de dincolo de zori?
Să-ți spun? Ei bine, am să te pictez
Cu tot ce-mi ești în suflet când visez:
Îmi ești culoarea câmpului cu flori,
Un cer pe care zboară mici fiori,
O flacără arzândă-ntr-un izvor
Ce se revarsă-n lacrima de dor.
Îmi ești parfumul stropilor prelinși
Pe flori crescute-n ramuri de caiși,
Răcoarea verii-n serile târzii
Când te aștept în brațe să îmi vii,
Albastrul florii de nu-mă-uita
Și tot ce curcubeul poate-avea.
Te voi picta, apoi te voi privi
Și, c-un sărut, pictura-mi voi sfârși.

Daniel Vişan-Dimitriu - De-Ai Ști

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

În mâinile mele tu ești o-ncântare,
ești marea, ești cerul, ești tot ce mi-e sfânt,
ești norul pufos, ești corabia-n vânt,
parfumul divin. Tu ești vis și culoare.
Îți mângâi privirea, alunec pe tine,
te-nvălui în brațe tăcut și flămând,
te-alint, te sărut și te strâng ca și când
aș vrea să mai am încă-un suflet în mine.
Prin mâinile mele îți sunt piedestalul
pe care te-așezi, ca zeiță-a trăi,
slăvită, de-a pururi, de cel ce-ți va fi
și stâncă, și vis, și oceanul, și valul.
Sunt tot ce tu vrei și sunt dornic a ști:
iubito, ce crezi că înseamnă-“a iubi”?
Daniel Vișan-Dimitriu
(11 aug. 2015, Vol.”Chipul iubirii”)

Daniel Vişan-Dimitriu - Noaptea Razelor de Lună

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Raze moi de lună, șoapte-n lin descânt,
Fie-a voastră cale nopții să-i rămână
Drum ascuns iubirii, calea spre Pământ
Dinspre veșnicia – timpului stăpână.
Raze diafane, fire de lumină
Strecurate-n taina stropilor de nor,
Fie-vă izvoare patul de hodină,
Frunzele-nverzite – leagănul de dor.
Raze reci de lună, raze argintii,
Mai șoptiți-mi, iară, cântul vostru sfânt,
Faceți ca, prin ape, pietre sidefii
Să rețină-n ele notele-n cuvânt.
Și să pot, în versuri, totul să adun
În poemul nopții razelor de lună
Ca să mă ajute oamenii să-mbun
Într-o lume care pare să apună.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Delir Insolant

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Pe plaja vieții mă plimbam,
Mă ardea nisipul la picioare.
În suflet tot copil eram
Și mintea-mi caldă de la soare.
Nu era țârm pentru visare,
Cu ochii-n mare mă pierdeam;
Zburam cu pescărușii-n zare,
Dorințe-n vis întrezăream.
Pluteam cu sufletul ușor
Și mintea mă ducea la înot.
N-am aripioare, nu-s fuior;
Capul mi-e-n val și tălpi pilot.
Trup nu mai am – e-un gol imens,
Doar inima o cred că bate-
Plămânii-s plini de Univers.
Sunt sigur de eternitate.
Respir amestec aer-sare,
Broboane de-apă calde-n simț
Mă-nalț mai sus de depărtare,
M-afund cu pește-spadă, îs zimț.
Și zbor-înot, totul e undă
Cu coborâri și cu urcări.
Azurul simt că se scufundă
Și nori se prăvălesc din mări.
Mă-nvârt într-un total melanj,
Tornadă sunt, Triunghi Bermude.
Planeta-ndrum într-un deranj;
Făptaș ce sunt n-am cum m-ascunde.
Aproape ce sunt de dezastru
O rază simt că mi se-ntinde;
O cheamă Sirius, e un astru.
Printre parfumuri mă cuprinde.
Sunt la sfârșit de meditații
Întors sunt iarăși în uman
Nebun ieșit din insolații,
Transpir. Iubire mi-e liman!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - O Altă Primăvară

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

S-a copleșit pământul
De-un reavăn de parfum.
E-o adiere vântul,
Sunt zâmbete pe drum.
E-un tril nestăpânit
De gingași zburători.
E-un zumzet de mierit
Prin alb omăt de flori.
E-o atingere suavă
De-un cald de pluș, de aer.
Un clopot bate-n slavă
Umplând inimii baier.
E corpul ca o sită
De pori deschiși extazic,
Iar dragoste-s ispită
Și gându-i iar afazic.
Se umple piept de zbor,
Se reînviu speranțe,
E rutul iar fior.
Necazuri iau vacanțe.
Imașu-i plin de miei,
Se umple văz de verde
Și moșii-s tinerei.
O lume-ntreagă fierbe!
E-o singură dorință
În lume. Să nu piară
În veci amor, credință.
Căci primăvară-i iară.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Fluture

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

În salturi sufletu-mi tresalt,
La fulg ce văd, în zbor penat;
E sol de vierme-n vis de-nalt..
E-un efemer înaripat.
Fragil, sublim, ușor perlat,
Este-n culori uluitoare,
Sau albul pur imaculat..
E un sărut din floare-n floare.
E călător de continente,
Monarh de viță, de elită..
Și molie-i, eminamente
Un parazit, o găzduită.
E simplu o lepidopteră,
E demiurgul de mătasă,
Este-o minune de pe Teră..
Este-o clipită grațioasă.
E skipper, sau e papillon,
E-un ciclu, fără întrerupere..
E-un ou, e vierme, e cocon,
E-un insectar.. E-un fluture!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Mister de Râu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Oricâte explicații aș avea
din cărți citite, știință câștigată,
când stau pe mal și îl privesc cum curge,
cum malurile-n piatră și în mâl distruge..
E peste logică de unde atâta apă?
Am creierul un labirint de cursuri, o rețea!.
Mă uit în zare în aval
la crețul cafeniu învolburat continuu,
ce pleacă-n nesfârșit și amontele-i ia locul.
Ah, Doamne de ce nu-s la fel, nu am norocul
să fiu mereu un început, „remake”-ul rectiliniu?!
.. Sunt lung, la fel de lung, sunt un imponderal!.
Întrezăresc petrecerile-i multe
în care-s poate doar infimă moleculă
din nesfârșitu-i debit, veșnic susurând,
ce umple mări, oceane, care-i sunt mormânt,
cum locu-mi va fi luat de-un ou, morulă, o gastrulă..
Oh, cum nimic nu știu din științele oculte?!.
Nu știu, e static, mișcă, pleacă, vine,
stau împietrit pe malul cu miresme
de iarbă-n spic, cu izuri fin mirositoare,
amestec de sublim de fân în floare..
cu gând la îmbăierile bunicii cu aghiesme..
Tresar, un fulger viu în tunet intervine!.
Sunt culme de lanț trofic, negreșit
și-aș vrea să fiu o cameră de luat vederi;
retina s-am peliculă de film și poză
să o transmit umanității zilnic, doză..
Mesaj aș da, în viitor de ieri, drept mângâieri;
Să stau, să dorm, să mă curg RÂU, la infinit!

Daniel Turcea - Întruparea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Picătura
cea din rouă
nimeni n-o vedea cum vine.
Numai raza
negrăită
din vechime.
Adâncime
pogora într-însa
rază.
De departe
din vechime.
Ce atinge
înviază

Dan Botta - Eglogă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Palidul eter adie în mirate, albe ori,
lujere de fum la Delos, (cer de arme cristaline)
când la occident de inimi, cu arhaici meteori,
apele rotesc nervoase fluxul stepelor prea pline.
O, de-ar fi precum de gânduri nava mai fluidă ca a
stepei insomnii agită fosforoasele maree,
gemma arctică ferită de salinele Egee –
mai albastră (mai dorită) seară Nausicaa.