natura verde – Versuri.pro

Duiliu Zamfirescu - Primăvara

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Bine-ai venit din nou la noi
Surată primăvară,
Să mai răsune prin zăvoi
Teleanca turmelor de oi
Şi cucul pierde-vară.

Bine-ai venit cu părul prins
În mărgăritărele,
Cu trupul pe sub sân încins
În volburate într-adins
Rochiţi de rândunele.

Mireasă-n carul tău de flori
Cu fluturi prin bulendre,
Aduci taraf de cântători,
Vioarele-n privighetori
Iar cobza-n măcălendre.

Dai lumii sufletul senin
Şi dor de poezie,
Dai chef de joc şi de pelin
Şi poate, un pahar cu vin
Nuntaşului ce scrie.

Grigore Vieru - Dimineața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Vine alba dimineață
Cu roșii trandafiri pe față.
Pasărea a ciripit,
Toată lumea s-a trezit.
Iarba s-a spălat cu rouă
Și-n rochița verde, nouă
Se uită pe geam acu:
M-am trezit și eu ori nu?!

George Topârceanu - Rapsodii de Primăvară

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Sus, prin crângul adormit,
A trecut în taină mare,
De cu noapte, risipit
Șiruri de mărgăritare
Din panere de argint,
Stol bălai
De îngerași
Cu alai
De toporași.
Primăvara, cui le dai?
Primăvara, cui le lași?
Se-nalță abur moale din grădină,
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperișuri vestede-n lumină
Întind spre cer ogeacuri fără fum.
Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Și ies gândacii-Domnului pe zid.
Ferestre amortite se deschid
Să intre-n casă soarele și vântul.
De prin balcoane
Și coridoare
Albe tulpane
Fâlfâie-n soare.
Ies gospodinele,
Iuți ca albinele,
Părul le flutură,
Toate dau zor.
Unele mătură,
Altele scutură
Colbul din pătură
Și din covor.
Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,
Și-a răsfirat crenguțele ca spinii
De frica să nu-i cadă la picioare
Din creștet, valul subțirel de floare.
Că s-a trezit așa de dimineață
Cu ramuri albe – și se poate spune
Că-i pentru-ntâia oară în viață
Când i se-ntâmplă-asemenea minune.
Un nor sihastru
Și-adună-n poală
Argintul tot.
Cerul e-albastru
Ca o petală
De miozot.
Soare crud în liliac,
Zbor subțire de gândac,
Glasuri mici
De rândunici,
Viorele și urzici..
Primăvara, din ce rai
Nevisat de pământeni,
Vii cu mândrul tău alai
Peste crânguri și poieni?
Pogorâtă pe pământ
În mătăsuri lungi de vânt,
Lași în urmă, pe câmpii,
Galbeni vii
De păpădii,
Balți albastre și-nsorite
De omăt topit abia
Și pe dealuri mucezite
Arături de catifea.
Și pornește departe-n sus
După iarna ce s-a dus,
După trena-i de ninsori
Așternută pe colini..
Drumuri-nalte de cocori,
Călăuzii cei străini,
Își îndreaptă an cu an
Pasul tainic și te mint
Spre ținutul diafan
Al câmpiilor de-argint.
Iar acolo te oprești
Și doar pasul tău ușor,
În omăt strălucitor,
Lasă urme-n viorii
De condori împărătești
Peste albele stihii..
Primăvara, unde ești?

Panait Cerna - Primăvara

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cu făptura ei de floare
Și cu daruri noi,
Veșnica biruitoare
A sosit la noi.
Trandafirii aurorii
Sunt obrajii ei,
Văl de argint ea are norii
Albi și subțirei.
Naltă, mândră, stă-n picioare
În rădvan domnesc..
Gingaș chip de fată are
Brațul voinicesc.
Viu strunește-n aer zâna
Roibi hrăniți cu jar;
Cai de vânt, scăpați din mâna
Cruntului Ghenar.
Bubuind înaintează
Pe un pod de nori,
Până iese-n drum de rază
Străjuit de flori..
La rădvanul ei, în soare,
Să privești nu poți!
Ard la osii pietre rare
Fulgere la roți.
Ferecați de caru-i de-aur
Vin, în pas zorit,
Crivăț cel nebun și Faur
Cel neisprăvit.
Ea-și privește cu mândrie
Prinșii de război
Chiuie de bucurie
Roibilor apoi..
Și rădvanul de lumină
Trece scăpărând
Brazi și palteni i se-nchină,
Freamătă pe rând;.
Apele-i aruncă perle,
Când o simt trecând;
Grauri se rotesc, și mierle
O petrec cântând.
Fulgeră din zbor..
Sub roate ia ce-i slab sau mort:
Sfarmă crengile uscate,
Rupe-al iernii tort.
Năruie pe unde trece
Cuiburile vechi
Și cu sufletul petrece
Tinere perechi.
Peste ochii lor adie
Văluri de colori;
De la sânul ei, zglobie,
Le aruncă flori..
Flori de rug, flori de zăpadă,
Zboară-n lunci mereu
Ah, și una fu să cadă
Drept la pieptul meu!.
Semn zeița face-n pripă
Roibilor să stea
Ah, și ei opresc o clipă
Drept la poarta mea!.
Fii la noi binevenită
Tu, regina mea!
Mâi, de-acu, la noi, iubită,
Nu te depărta!.
Ea mă mângâie, c-o mână..
Țineți-o, voi, sorți!
Mult nu poate să rămână:
Sunt și alte porți!.
Dus cu sufletul aiure,
O petrec în văi,
Peste vârfuri de pădure,
Pe cotite căi..
Dintr-un timp se-nalță tare,
Urcă în tării..
După ea se iau în zare
Stol de ciocârlii.
Dar și zborul lor se curmă,
Și cântarea lor
Codrii verzi rămân în urmă,
Flori jelesc de dor..
Printre raze mii, nebuna
Se topește-n zbor
Păru-i fâlfâie totuna
Cu mătasea lor.

Ionela Prodan - A Sosit Iar Primăvara

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

A sosit iar primăvara
Mi-e voioasă inimioara,
A dat floarea la trifoi
Și-i verde tufa-n zăvoi,
Păsările ciripesc
Și pe ramuri cuibăresc,
Primăvară, primăvară!
Zările s-au luminat,
Cerul de soare-i scăldat,
Peste deal, peste câmpie
Vântu-ncetișor adie,
Roua umezește câmpul,
Tot la neicuța mi-e gândul,
Primăvară, primăvară!
Hai, neicuță, să mă iei
Să culegem ghiocei,
Pajiștea a înverzit
Și e vreme de iubit,
Pârâiașele se-adună,
Oile pornesc spre stână,
Primăvară, primăvară!