natura si sufletul – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Gând Spre Necunoscut

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De vrei să asculți a apelor șoptire
Și îți dorești să le-nțelegi trăirea,
Te-apropie de ele cu iubire
Și-ai să auzi cum sună fericirea.
Ca să-nțelegi pădurea cum îți cântă,
Urmează printre crengi o adiere
Și vei vedea cum frunzele descântă
Și le alintă-n blândă baleiere.
Nu te-ntrista de nu-nțelegi cum norii
Atât de albi în pacea lor, pe cer,
Se schimbă, uneori, precum actorii,
Iar ploaia le devine mesager.
De vrei să înțelegi, ce-ai de pierdut?
Trimite-ți gândul în necunoscut!

Dragoş Vicol - Și Ploaia Vine Albă…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Și ploaia vine albă, densă, caldă
Pe culmi, peste poieni, peste genuni
Stau arborii cu palmele întinse
Și-un foșnet larg prin cetiniș răsună.
Alunecând printre nervuri și aripi
Ploaia pătrunde-n sufletul pădurii –
Și cețuri albe se preling din piscuri
Și-n ceață, însetați, rotesc vulturii.
Și vine-un ceas când umbrele pășesc
Printre copaci, ca vulpile roșcate –
Când peste ramuri plouă cu-nstelări
Și totul iese din singurătate -.
Un ceas când mușchiul fumegă ușor,
Când lemnul viu, lovit de stele, sună,
Când cerului îi este dor de munți,
Iar munților le este dor de lună.

George Mărgărit - Natura

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Natura e-un perete de sticlă și cristale
Și cupe cu polen îi sunt coroane și portaluri,
Cimitir sub oglinzi de unde crinii ies din sere
Roduri ale pământului, mărgele și coliere.
Oceanele clistire ce fierb esențe și ființe moarte,
Iarbă verde, bumbac presat-n file de carte,
Pădurea templu cu pilaștri și boltă cerească
Licuricii candelabre aprinse de rășini și iască.
Azur ca mantii-albastre cu bumbii de metal
Deșertul scoicii japoneze, a smalțului astral,
Sufletul zboară prin florile de gheață
Ehee! Ehee! Azur sidefat de corali și ceață.