Nașterea cântecului

Ca marmora ce-o scaldă veacuri marea,cu dalta undei rotunjindu-i chipul,tot șlefuind-o-ncet, în tremurareape care-n țârmi o simte doar nisipul,încât vibrează în lumina viecu-o-naltă, suverană armonie, –așa cântarea lui ce prinse zboruldin tinda casei în amurg cernită,primi din cântul ce-ngâna păstoruldurerea noastră-n doină-năbușită;primi din glasul tainic de talangătristețea mută-a oboselii-n cale,când apăsat de-a norilor falangăpălmașu-și plimbă … Citește mai mult