Nicolae Labiș – Morarul
Morarul.Melodiile, cupele pline,Orele zilei, ritmate-n poemeM-au gonit şi pe minePentru o vreme.Am găsit moara deschisă în sat,Adică la marginea satului, scundă,Moara cu glas răguşit şi cântatÎn scrâşnet de piatră şi plânset de undă.Plutea înăuntru o spuză amarăŞi-afară, la geam, luceau dulce caisele.Mulţi oameni îşi mai macină-n moarăGrâul şi visele!Morarul era un bătrân filosof,Ştia ce-i în … Citește mai mult