Ion Caraion – Printre

Vrăbiile au ruginitcopiii sunt serioși și spun ta-ta-taoamenii fac orașe, flaute, gesturi și spun tu-tu-tuse-nvață bătrânii să mintăpururi același timpulvăzduhul pururi acelașitu-tu-tu… ta-ta-ta…la interogarea magilorta-ta-ta… tu-tu-tu…se deschid lucrurile se închid lucrurilecine se apără de vorbe și cine apără vorbele?

Pavol Janik – Pentru Tine

Tu provii din miros.Floare frământată.Eu te inspir, ca pe un fum, în noduri răsucite.Viețuiești în cerul înstelatși pe cadranul ceasului digital.Mă îmbeți mai sigurși mai repede decât lumina.Din cauza ta mă doare capulși până astăzi te mai confund cu muzica.