Moartea speranței

Eugen Jebeleanu – Un Glas

de

Lăsați-mă să plâng, căci a murit Speranța…A fost asasinată în plină zi, acum…Aduceți-mi din beznă cea mai cernită hainăȘi-așterneți-mi pe față un văl imens, de fum!.A vrut să-mbrace pruncii, și iat-o goală, mută,ucisă-n fața noastră sub reci dărâmături..Un ocean mi-aduceți fierbând greu, de cucută,să-l beau, să-mi stingă sila mâhnitei mele guri!.O, mare! Împrumută-mi să-mbrac a … Citește mai mult

Sorin Cerin – Otrăvite cu Vise Alergice

de

Zori de cuvinte,își trimit razele văduve,ale gândurilor cernite,tot mai reci și indiferente,pe mesele de morgă,ale autopsiilor unor speranțe,ce au decedat,otrăvite cu vise stricate,ajunse în putrefacție,fiindcă au creat alergie,disperărilor de plumb,ale absurdului unei conștiințe,a iluziilor vieții și morții,în care ne-am întrupat,simțirea.