Moartea lui Gelu

Răzleț din oștirea bătută,Fugind pe câmpia tăcută,Căzu de pe cal, de durere,Pe marginea apei. Și piere.Din rană și-ar smulge săgeataȘi n-are putere.Pierdut-a și oaste și țara.E noapte-n văzduhuri; și rarăE zbaterea apei, când valulAtinge cu aripa-i malul –Iar Gelu, prin noapte stând singur,Vorbeste cu calul:Vai, murgule, jalea mă curmă!Ma lupt cu durerea din urmă,Căci ranele-mi … Citește mai mult