Milostenie – Versuri.pro

Maria Cirneci - Mă Iubește Dumnezeu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mă iubește Dumnezeu
Că mi-a dat tot ce-am vrut eu,
De jos am plecat din sat,
Dumnezeu nu m-a lăsat,
Câte am mai îndurat,
La nimeni nu m-am văitat,
Pot să trec peste ce-i greu
Dacă-L am pe Dumnezeu.
Toată viața am muncit,
Cu puțin m-am mulțumit,
Mai mult când am câștigat
În stânga și-n dreapt-am dat,
Nu mi-a plăcut lăcomia,
Am căutat omenia
Și m-am mulțumit mereu
Cu ce mi-a dat Dumnezeu.
Am crezut toată viața
Numa-n munculița mea
Și nu mi-am lăsat la greu
Nici frații, nici neamul meu,
E păcat atunci când pune
Banul pe om stăpânire,
Degeaba ai bogății
Dacă om nu știi să fii.
Nu-ți trebuie milioane
Să dai și la ăl de n-are,
Cu cinci lei în buzunare
Poți fi om cu suflet mare,
Când dai dă cu inima,
Să nu-ți tremure mâna,
Când împarți să dai frățește,
Dumnezeu te miluiește.

Costache Ioanid - Acum

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Drag prieten care cânţi
vesel în credinţă,
fii prieten cu Isus
şi la suferinţă!

Dacă-n ceasul de temut,
vrei să fii la dreapta,
când Isus dă iar tribut,
mângâie-L cu fapta.

Dă-I acum din pâinea ta
foamea să-Şi destrame;
căci în cer în veci de veci
nu-I va mai fi foame!

Dă-I acum să bea din vas,
când e ars ca vrejul;
căci în veci de veci în cer
nu mai ai prilejul!

Dă-I acuma haina ta
cât îi rupt veşmântul;
că-n cer nu-I va mai fi frig,
nu-L va bate vântul.

Dă-I acum, când e bolnav
grija-nduioşată;
căci bolnav nu va mai fi
Domnul niciodată.

Ia-L în casa ta acum,
să-L aline somnul.
Azi e un sărac în drum,
dar în el e Domnul!

Azi Isus e-n mii de fraţi.
Azi îţi vrea El fapta.
Mâine toţi vom fi chemaţi.
Tu vei fi la dreapta!

Şi un glas, peste genuni,
va striga spre stele:
„Îl cunosc şi din ani buni;
şi din zile grele!”

Iată, anii trec, s-au dus.
Zilele-s ca spuma.
Fii prieten cu Isus,
nu uita, ACUMA!

Constanţa Buzea - Ofrandele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mâinile lungi ale săracului
își lasă stăpânul afară, pe trepte.
Intră singure în locaș, aprind o lumânare,
se roagă, se închină, așezându-se apoi smerite
pe marginea mesei cu pâine.
(..).
De câte ori pui în palma unui sărman
un fruct curat, Dumnezeu pomului tău din cer
îi scutură floarea nespus de frumoasă,
dar stearpă. Care, lăsată, ar rămâne
ca o gură goală vorbind cândva,
la judecată, împotriva ta.
(..).
Cel ce îți cere se face oglinda
a ceea ce îi dai. Oglinda feliei de pâine,
dar și oglinda ta arătându-te
într-o străluminare flămând asemenea
celui ce ți-a cerut. Și tu, primind
de la el, în dublul aceluiași ceas,
pomană două felii.

Jurca Marinela Florina - Când Vezi Omul Necăjit

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nu știi-n viață ce ajungi
Dacă râzi ori dacă plângi.
Nici câte zile-o să ai..
Pe lume cât o să stai!
Când vezi omu’ necăjit
Ce de foame îi lihnit,
Din puţinul tău să-i dai..
-Doar aşa ajungi în Rai-
Tot c-o gură mânci şi tu
De-ţi cere să nu-i spui „nu”
Ci să-i dai un pic de pâine
Că-i flămând ca şi un câine.
De vine sa-ti strige-n poartă
Nu te mânia -îl iartă!
Vine că foamea îl doare..
Şi nimic pe lume n-are!
N-are casă, n-are masă..
-Ca tine-o viaţă frumoasă-
Dumnezeu poate te-ncearcă
Ca-n furtuni pe mări o barcă.
Tu în casă să-l pofteşti..
Cu ce poţi să-l omeneşti.
De îi frig, să îl îmbraci..
Că de-i dai, pomană-ţi faci.
Nu-i ştii viaţa, nici amarul
De necaz îi plin cântarul.
Omule, nu-l judeca..
În stradă nu-l arunca.
Întreabă-l de o mâncat
Ori dacă îi îmbrăcat.
Că el doarme-n frig, afară
Are-o viaţă prea amară.
Dumnezeu o să te vadă
C-ajuţi un om de pe stradă.
Puţinul, ţi-l înmulţeşte..
Că Dumnezeu îl iubeşte.
Asta ne-nvaţă scriptura
Nu ce-i răul şi ce-i ura.
„De-i dai lui, tu mie-mi dai..
Ăsta-i drumul tău spre Rai”.

Zorica Teodosia Laţcu - În Loc de Mulțumire…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De câte ori în casă ți-am venit,
De câte ori cu zâmbet m-ai primit,
Am auzit cuvintele divine:
Străin am fost și m-ai primit la tine.
De câte ori la masa ta m-ai pus,
Cu noi a stat și Mirele Iisus,
Și El cu glasul blând a cuvântat:
Flămând am fost și tu m-ai ospătat…
De câte ori vreo haină mi-ai cusut,
Surioară, mie iarăși mi-a părut,
C-aud cum zice-al nostru Împărat:
Eu gol am fost și tu m-ai îmbrăcat.
Și când în boala mea mă îngrijești,
Cu milă și cu drag când mă-ncălzești,
Aud același glas printre suspine:
Bolnav am fost și ai venit la Mine.
De aceea zelul tău e sfânt și bun,
Surioara mea, și adevăr îți spun:
De câte ori cu dragoste-mi slujești,
Pe dulcele Iisus Îl odihnești.

Irina Loghin - Ascultați, Bogaților!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Mult mă-ntreabă inima
De ce viața este-așa?
Pe pământ pe unde calci
Vezi bogați, dar și săraci,
C-așa este viața, ce să-i faci?
Bogatul trăiește bine,
Iar săracul n-are-o pâine,
Ca să ceară îi este rușine.
Ascultați, bogaților,
Voi trăiți viață ușor,
Aveți grijă, aveți teamă
Și dați și voi de pomană,
Pe cel necăjit să-l bagi în seamă,
Dă-i o bucată de pâine
Dacă vrei să-ți meargă bine
Că tu nu trăiești de azi pe mâine.
Ascultați, bogaților,
Dați și voi săracilor,
Cel de Sus vouă v-a dat,
Să dați și celui sărac
Că să fiți lui Dumnezeu pe plac,
Când ajungi la Judecată
Atunci Dumnezeu te iartă
Dac-ai împărțit averea toată.