Federico Garcia Lorca – Panorama Meridei
Galopând pe drum aleargăcal cu coada lungă-n vânt,pe când moțăie sau joacăveteranii-oșteni ai Romei.Codru de Minerve, brațedesfrunzite își deschide.Apa-n aer aureștemuchile de stânci aride.Noaptea torsurilor moarteși de stele cu nas bontzorii-așteaptă, apoi toatăsă se frângă-n orizont.Răsunau din când în cândcreste roșii blasfemând.Gemând surd, sfânta copilăsfarmă-a cupelor cristale.Plâng cârlige și cuțiteascuțite pe tocilă.Taurul de nicovaleurlă, și … Citește mai mult