Versuri corectate și adnotate
Mi-e inima grea; cu durereEu cuget la vremuri bătrâne –Avea înțeles atunci lumeaȘi rost avea ziua de mâine.Dar astăzi sucit pare totul,Prin jale și chinuri mă port –E mort Dumnezeul în ceruriȘi-n iaduri, Satana e mort.Posac pare totul acumaȘi jalnic și putred și rece;De n-ar fi puțină iubire,Prin viață zadarnic ai trece.
Hebdomadar, eu plâng cu stânci,destrămări,zguduiri.Rombic la margini de pământ,sufletul pipăievârfuri de vânt.Blestemul înțeapă,Dumnezeu curge și se împrăștie pe jos,Helas, suflet de om nebulos.Ochii pun petice,dureros de prismatic privesc,rătăcesc,iar sufletul sub universcum omul sub cobiliță.UNU, an. I, nr. 4, iulie 1928
Nava vieții, nava viețiiMi s-a frânt.Am avut catarg prea tânăr,A fost vânt –Nu-mi zâmbește de departeNici un far,Vânturile tot mai aspre-mi par.Și răcnește marea vieții,Valurile mii..Dimineața a credințeiNu mai vii?..