mecanic – Versuri.pro https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png mecanic – Versuri.pro https://versuri.pro 32 32 Silvan Stancel - Mecanicul https://versuri.pro/silvan-stancel-mecanicul https://versuri.pro/silvan-stancel-mecanicul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=62729 →]]> Refren:
Eu sunt mecanic și pot să-ți repar motorul,
Și pot să-ți repar motorul.
Nu mă-ncurca acum, în timp ce-ți repar motorul,
În timp ce-ți repar motorul,
În timp ce-ți repar motorul.

1.
În atelier la mine, eu te-am văzut pe tine,
Eram plin de ulei și nu știam ce vrei, și nu știam ce vrei, și nu știam ce vrei.
De unde să te iau și unde să te duc,
Erai cam ruginită și mult prea găurită, și mult prea găurită, și mult prea găurită.

Refren:

2.
Vroiai să arăți mai bine și ai venit la mine,
Am pus mâna pe tine și ți-a fost mult mai bine, și ți-a fost mult mai bine, și ți-a fost mult mai bine.
Când te-am privit din spate, aveai trei faruri sparte,
Iar la tapițerie…

Refren:

3.
Și m-am băgat în tine să-ți meargă bine,
Și-am folosit ulei și multe vaseline, și multe vaseline, și multe vaseline.
Te-am scos din nou pe stradă ca alții să te vadă,
Căci eu…

Refren:
Eu sunt mecanic și pot să-ți repar motorul,
Și pot să-ți repar motorul.
Nu mă-ncurca acum, în timp ce-ți repar motorul,
În timp ce-ți repar motorul,
În timp ce-ți repar motorul.
Eu sunt mecanic…!!!

]]> https://versuri.pro/silvan-stancel-mecanicul/feed 0 Steleverzi - Poezia, Poluarea Mea și Instituția https://versuri.pro/steleverzi-poezia-poluarea-mea-si-institutia https://versuri.pro/steleverzi-poezia-poluarea-mea-si-institutia#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=63804 →]]> Mai întoarce-mă puțin că sunt mecanic,
Calic și plin de praf în universul meu de plastic.
Da-mi afară tot teatrul până-mi futi distribuția,
Joacă-te, asta mi-e revoluția,
Poezia, poluarea mea și instituția.
Ochii închiși ascund multe! Știi, când îl vezi pe pustiul ăla cu un munte de aripi rupte pe tâmple, e! Ăla închide ochii când gândurile rup rândurile și fug către alte granițe. Tărâmuri sabatice, matrice și alice, și vântul rece zboară peste savane întregi ca un elicopter fără echilibru. Prins în filmul său, pustiul nu vrea să piardă timpul!
E fascinant felul în care-i vast și înalt orice metru de libertate și moarte zboară peste zi și noapte ca o pasăre agățată-n sforile de zmeu. Atinge cerul, gândul, până să întinzi mâna, oprești demonii în colivii până strivești natura. Deschide-ți vopselele și caută frumosul, că-n ochii lui negri ca abanosul, tari ca diamantele, curate ca și apele ce-i curg prin vene, e haosul lumii prea libere, eșecul utopic și desfraul raiului promis.
Și deschide ochii ca din vis, stăpân pe ce simte. „Destul!” zice, prinde aparatul de sudură și se pune iar pe treabă, pe jazz bolnav de altă dată. Printre scântei și fum și iarbă, prins ca de boală, băiatu meu își construiește o navetă spațială s-ajungă sus unde sunt puse toate jucăriile că Tati nu vrea să te joci cu mine.
Mai întoarce-mă puțin că sunt mecanic,
Calic și plin de praf în universul meu de plastic.
Da-mi afară tot teatrul până-mi futi distribuția,
Joacă-te, asta mi-e revoluția,
Poezia, poluarea mea și instituția.

]]> https://versuri.pro/steleverzi-poezia-poluarea-mea-si-institutia/feed 0