marturisire – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Mărturisire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Sunt oare
un plagiator,
un oarecare
neştiind,
umbrind
de-un sfumato
antecreaţii, cum un Michelangelo..
dar fără un maestro,
din lipsa pe vecie d-un Verrocchio
„presto”,
sau banal Pinnocchio..
n-am nici obârşii-n Sant-Angello
şi orişicum
nu aveam cum?!..

Rămân
un simplu muritor
fără predecesor;
n-am copiat niciun Tacola
şi niciun Eilmer cutezant
căzut,
pe nimeni n-am avut o preîncercare,
dar ezitant,
în singur mi-am creat un drum,
modest..
n-am nicio jenă să mă manifest
un bun
pentru consum,
un surogat de.. Cola.

Dar sunt cu siguranţă mai cinstit
decât titanul;
nu m-am autodefinit
sau proclamat
brevet universal..
sunt doar un biet vasal total lipsit de ipocrit,
îndepărtat de-al său egal..
cert însă sunt un unicat,
un fel de autodidact, nu literat,
sunt poeziei.. curtezanul,
c-o mare diferenţă de talent
de-un Buonarotti
ce nu voi fi nicicând, nici printre copii..
Sunt doar un bun incipient!

Dorel Livianu - Ce Faci Asta Seară Tu?

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Eu de câte ori am vrut
Ca să te întâlnesc
Tu ca niciodată
Ai fost ocupată.
Pentru asta n-am putut
Ca să-ți mărturisesc
Cât de mult eu te iubesc.
Oh, tu, sper că-n asta seară
Sper liberă să te găsesc!
Ce faci asta-seară tu?
Poți să-mi dai un rendez-vous?
Ca să mergem într-o cârciumioară.
Ne va zice din țambal
Un țigan sentimental
Când n-o mai fi nimeni în local
Și-n zori, în trăsura spre șosea,
Fericit, în sfârșit,
Am să-ți spun iubirea mea!
Ce faci asta-seară tu?
Poți să-mi dai un rendez-vous?
Spune-mi doar atâta: Da sau Nu?

Duboz - Declarație de Dragoste

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cred că zâmbetul tău
Are gust de cireșe amare.
Iar ochii tăi au culoarea
Mării după furtună.
Te privesc, și privirea
Îmi rămâne rătăcită
În noaptea genelor tale.
Și simt cum semeni iubire
În inima mea.
Și ea încolțește.
Te iubesc, dar mi-e teamă
Să recunosc,
Te iubesc, dar mi-e teamă
Să-ți mărturisesc,
Pentru că te-aș pierde
Din visurile mele.

Johann Wolfgang Von Goethe - Spovedanie Totală

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Azi, în prea cinstit sobor,
Luați aminte bine.
Că mi-e sfatul înțelept,
Cum e rar la mine.
Câte nu ați pus la cale,
Câte n-ați sfârșit cu jale,
Să vă cert îmi vine.
Și căință să mai simți
Se cuvine, frate;
Deci, mărturisiți pios
Grelele păcate.
A greșelii falsă zare
Părăsiți și dați cătare
Căilor umblate.
Treji, pluteam – s-o știe toți –
În visări ciudate.
N-am golit când trebuia
Cupele-nspumate.
Multe ceasuri de-ncântare,
Dulci săruturi trecătoare
Au rămas nedate.
Filistini când trăncăneau,
Noi, tăcuți, stam roată.
Nu dau ei pe-un cânt divin
Vorbăria plată.
Pentru ceasuri fericite,
Vrednice a fi slăvite,
Ne cereau socoată.
Tu, iertare de ne dai,
Celor cu credință,
La un semn, ne-om strădui,
Plini de sârguință.
Să trăim, nu pe „jumate”,
Ci-n Frumos și Plinătate
Să vădim voință.
Hai, pe filistini, voios,
Să-i luăm în șagă,
Să n-atingem cupa doar,
S-o golim întreagă.
Să-ndrăgim, nu din privire,
Ci să bem, dintr-o sorbire,
Gura ce ni-e dragă.

Mateiu Ion Caragiale - Mărturisire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mărturisire.
Sufletu-mi e-o mare moartă oglindind un cer de jale,
Arse stânci o-nchid în groaza sterpelor pustietăţi,
Pe ea boarea nu adie, veşnic dorm undele-i pale,
Ea în negru-i fund ascunde înecate vechi cetăţi.
Sufletu-mi e-un turn de piatră care cade în ruină,
Iedera şi muşchiul verde zidurile-i năpădesc,
Strajă a singurătăţii trist veghează pe colină,
Şi în juru-i, seara, tainic, liliecii fâlfâiesc.
Sufletu-mi e-o floare rară ce muiată pare-n sânge,
Spulberată-i fu mireasma de-al restriştii aprig vânt,
E-o cântare-ndepărtată ce visări apuse plânge,
E o candelă uitată ce se stinge pe-un mormânt.

Mircea Ivănescu - Să Ne Mărturisim

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Și citim undeva cum o fată tristă se întoarce
într-un sfârșit de după-amiază cu soare căzut
acasă, și citește o carte foarte frumoasă în care
alunecă, asemenea constelațiilor, înțelesuri
fără să se mai suprapună vorbelor. Cartea aceea
despre care se spune aici am citit-o și eu –
și pot face acuma, cu amintirile despre ea
un joc de cuvinte hieratice, ca și cu piesele
unui joc oriental, pe care să le împing mereu către margine.
Și eu pot face o tristețe de seară despre care apoi
să povestesc, și eu pot face o nuvelă
despre serile singuratice ale unei fete amețite
de remușcările albe ale poemelor, și eu cred
că știu să vorbesc despre spaimele ca niște păianjeni
urcându-mi pe mâini, pe față, și eu..

Constantin Michael-Titus - Mărturisire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Am ascultat cum plânge malul mării
noaptea.
Era un plâns
ce nu-l mai auzisem;
frumos ca mortul bun la Dumnezeu,
trist
de părea că o sirenă se rătăcise-n noaptea-aceea
şi-l cânta
şi-ndepărtat
ca cerul de păcate.
Părea că malul cânta vecinicia
şi că la ziuă cerul se va sparge;
părea că toată lumea
nu mai este,
că-o prăbuşise
apa şi pământul,
că sufletul mi se rupsese-n două:
o parte ce fusese-a lumii
şi una-nţeleaptă peste zare,
sărbătorea cu malul prăbuşirea
şi guverna pustiul cel curat.
Trecuse mult
de când purtam coroană;
poate c-a fost un calendar de secoli..
Şi-ar fi durat imperiul veciniciei
căci l-am iubit cu patimă de rege
care şi-a rupt din sine muritorul..
Dar într-o zi
s-a strâns în margini cerul
şi dintre stele
una se schimbase;
avea răboj
şi pe răboj un nume.
Ce-a fost atunci,
ce-a vrut pământul,
când a ţipat împuns c-un fier în coaste?
………………………….
Când a venit la mine vecinicia
era bolnavă şi slăbită
şi când mi-a spus că pleacă
înţelesem:
imperiul meu murea,
căci se născuse
un muritor departe într-un colţ.

Ryōkan Taigu - Dacă Florile

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dacă florile / culese pentru tine / nu-ți par frumoase, / te rog, fii indulgent ... →

George Țărnea - Reflex 110

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

E prea puţin ce pot mărturisi,
Dacă-ai fugi şi nu te-aş mai găsi,
Dar, ca să afli totul, nu e greu;
Ascultă-mă cu sufletul, mereu,
Lăsându-mă să cred că nu mai vrei
Să te desprinzi cumva din ochii mei
Şi-ai să înţelegi cât frig s-ar întâmpla
Dac-ai fugi şi nu te-aş mai afla.

Gheorghe Tomozei - Miresmele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Miresme în ruină,
Miresme mărturisite,
Miresme-nclinate,
Cu capul pe umăr,
In
Con
Sis
Ten
Te,
Jupuite, junghiate, pierite
Cu capul, sub chivote
În mâini…