margini – Versuri.pro

Alexandru Lungu - Margini

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Lasă-mi această margine
de lume
graniță ultimă, spațiu incert
atât cât să nu lunece
talpa mea de călător însingurat
atât cât să nu-mi cadă
capul din nori.

Nu-mi fura amarnicul
fir de nisip
care-mi sprijină
sufletul
sfâșiat ca într-un masacru ceresc
de necunoscute furtuni.

Toate marginile
se întorc cândva împăcate
în miezul rotund de sâmbure dulce
al unei zile târzii
în care lumea devine nemărginită.

Johann Wolfgang Von Goethe - Margini

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nu știu ce e, de ce mi-e drag,
De-acest mărunt și-ngust meleag,
Ce lanț vrăjit mă ține-n prag?
Să pot să uit, să uit aș vrea
Ce straniu-s eu mânat de soartă;
Presimt în zări și-n preajma mea
Atâtea încă ce m-așteaptă.
Măsura justă, o, de-ar fi găsită!
Ce mi-a rămas, decât, ascuns,
De-al vieții dulce foc pătruns,
Să chem viitoru-n clipa potolită.

George Bacovia - În Margini

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Și cum mergeam
Pe malul unei ape,
Peștii se duceau la vale
Câinii răscoleau gunoaie
Ciori se lăsau la o ruină.
Într-o tăcere de toamnă.
Astfel erau apă,
Pământ și aer,
Și numai un loc părăsit
Mai licărea
Într-un rest de luncă
În vânătul seral de toamnă…

Nikolaus Lenau - Pe Marginile Vieții

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pe marginile vieții cu fața-nmărmurită,
Mă uit în marea morții, de ceață învăluită,
Posomorât e țarmul, se-ntunecă mereu..
Mereu se urcă valul izbind în piatră, greu.
O! curgeți lacrimi, curgeți.. în zarea depărtată
O lume văd întreagă de umbre zbuciumată,
Și orele iubirii pierdute-mi zâmbesc încă,
Durerea îmi deschide o veche rană-adâncă
Cenușa rece-a vieții și a nădejdei mele,
Coroane neuitate din vremile acele,
Trec șir pe dinainte-mi de valuri aruncate,
Mereu simt că se face în sufletul meu noapte..
Crucea lui Crist la care, copil, în zile bune,
Îngenuncheam adesea cântând o rugăciune,
Căzută e acuma în jos de țarm- și ruptă..
Deasupra-i grămădite a morții valuri luptă.
Și niște glasuri stranii c-aud atunci îmi pare:
Aici un vuiet jalnic, asurzitor de mare,
Aci cântări de coruri dulci, line, lovesc malul,
Pe urmă totul tace- și urlă numai valul,
Un singur mut prieten, posomorât tovarăș,
Se uită lung în mare- și mă privește iarăși,
Mereu mă urmărește, de mine-ncet se reazemă
-„Tu geniu liniștit al morții îmbrățișează-mă!”

Alejandra Pizarnik - Marginile Tăcerii Lucrurilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Marginile tăcerii lucrurilor / Acest tăcut ce parcurge prezența lucrurilor →