mana poetului

Stau lângă mâna ce mi-a dezmierdatÎn ani de vis obrazu-nrourat,Cât mă-nfioară alba mână rece,Prin care mută seva vieții trece,Insinuantă și ne-nduplecatăCa marmora în care e sculptată.O, mâna asta, azi înmărmurită,Purta pe strune inima-ți trudită.Și cu condeiul cizela adesAtâtea gânduri rotunjite-n vers!Fiori, sculptați în mâna albă, rece,Ce din mormânt în grea țărână trece!Ea din pământ, în … Citește mai mult