Carmen Sylva – Maimuța-n Colivie
De fier aceste gratii, și-amurg și aer greu,Și-atâția cască-gură de-avalma-n jurul meu.Râzând ei vreau să vadă mereu truditu-mi joc,Cu bețe mă-ntărâtă să nu stau la un loc.«Cum seamănă cu omul! Și-urâtă e! » Și stauPrivind cum hărțuită din colț în colț eu dau.Voi râdeți fără de milă și lacomi de privit,Pe când eu, biata, tremur … Citește mai mult