Maica la Cupalnița

Maica la Cupalnița tăia codru-n două,Desculță, sumeasă, prin noapte și rouă.Spini loviți de farmece o-nțepau la sângeȘi-a-nceput sărmana prin aglici a plânge.Dar simți c-o spintecă junghiuri mai haineȘi cu chin și gemete mă născu pe mine.Luluit pe iarbă-n vers de primăvară,Zorii-n curcubeul bolții mă-nfășoară.Și-am crescut, nepot al nopții lăudate.Mi-a menit amurgul piază bună-n toate.Dar eu … Citește mai mult