Alexandru Obedenaru – Mai Sus de Stele
Sub irizatele făcliiA vieţii noapte înfăşoarăŞi glas şi umbră de fecioară,Şi ţărm fatal şi nebunii.După decepţii şi orgiiÎntocmai ca odinioară,Din haos iar se desfăşoarăConturul formelor zglobii.Olympiana mea harpistă,Himerică şi egoistă,Mai sus de stele m-a suit.Părea că-ntreg văzduh se frângePe-un basm trecut, de zei vrăjit,Schiţat într-un amurg de sânge.