Ancelin Roseti – Maestrul cu Botnița
Caut paradisul cu lumânarea…, și-o gură cu pasul trândav,truditoare în ocnele fericirii,mă învață limba locurilor izolate, cicatrizându-mi toate speranțele și repetând nimicul anapoda, în numele meu, până la foșnetul vieții, până în punctul zero al memoriei voastre, pe unde va trece, spre-ntinsa-i solitudine, însuși dumnezeu, arzând de pe cadavre toți solzii și spălându-vă, în linii … Citește mai mult