Luptă pentru dreptate – Versuri.pro

Morometzii - În Lupta Cu Puterea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Rușine, ru-și-ne, sau nu ne da ne-au înainte
Și unii au rămas așa, indoctrinați până în măduva oaselor lor.
.
2, 3, și.
Arde carnea pe mine când vă văd cum mințiți
Cum furați de la noi, și zâmbiți
Încotro vă îndreptați, noi nu venim
Promisiunile voastre sunt pline de venin
Periferia-i locu’ din care venim.
Suflet, putere, noi trăim și murim
Toată societatea are gust de sărăcie
Oare înțelegi vorbe simple, frate?
După 14 ani oare ce s-a întâmplat?
Suntem tot acolo de unde am plecat.
Poate ne-am învârtit în loc, cine știe?
Poate suntem la teatru și ne jucați din frânghie
Parcă mă simt tras un pic în sus
Se pare că nu vrei să-ți spun ce-am de spus
Știu că dacă ai putea m-ai crăpa
Și m-ai băga în mormânt cu trandafiri deasupra mea!
Refren: (x2)
În lupta cu puterea pentru tot ce e al meu
În lupta cu puterea că m-am săturat de greu
În lupta cu puterea suntem
Ne-am săturat să vă credem.
Spune-mi tu câți ani mai vrei să mă minți
Strâng din dinți și mă cert cu părinți
Bunătatea din sufletul meu s-a terminat
Că ai luat-o tu pe toată, e adevărat
Poate un zâmbet de copil să mă-ncalzească
Și cu speranța că altfel o să crească.
Bun sau rău ești al meu, și-mi faci rău
Chiar nu vezi că sunt sângele tău?
Faci legi, dai legi și te legi
<În numele cui, pe cine reprezinți?>
După care te dezlegi că tu faci legi.
Vrei zâmbetul meu, paravanul tău
Vrei viața mea ca să te urci pe ea
Reprezentăm treptele pe care urci
Când o să plece toți să vedem pe cine te urci.
.
Refren: (x2)
În lupta cu puterea pentru tot ce e al meu
În lupta cu puterea că m-am săturat de greu
În lupta cu puterea suntem
Ne-am săturat să vă credem.
Sătul de minciuni și de vorbe goale
Cum ar zice Caragiale, „Înțelegi matale?”
Cravatele roșii se-arată din nou
Dac-ar trăi Nicolae ar zâmbi ca un bou.
Crezi tu că-mi place să sufar non-stop?
Dacă ai fi o sticlă ți-aș pune dop!
Poate așa reușesc să scap cu bine
Tot ce zici și ce faci să rămână-n tine
Fără eluzii, gata suspine, dar parcă (?) un vagabond
Să-ți fie bine..
Am o întrebare: „Bine pentru cine, bine pentru mine sau bine pentru tine?”
Nivelul de trai e prea sus, la noi n-ajunge
Tot ce ne-ați promis ne-a ajuns în sânge
Vorbe cu otravă aruncați înspre noi
Și sentimente ascunse mânjite cu noroi.
Refren: (x2)
În lupta cu puterea pentru tot ce e al meu
În lupta cu puterea că m-am săturat de greu
În lupta cu puterea suntem
Ne-am săturat să vă credem.

Cedry2K feat Vlad Dobrescu Si Dj Grigo - Profiluri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Verse 1: Cedry2k
Scriitori și vorbitori, ziditori și roditori
Izvor izbăvitor pentru ochii orbilor
Zic istorii domnilor despre nobili domnitori
Absolut îngrozitor pentru cotropitori
Depun efort de zor, sunt deci posesor de super procesor, bre
Bun de profesor
Cântător ca și îndrumător
Par și înspăimântător de convingător ca și cuvântător
Fac liberi cugetători să schimbe fulgerător
Așa zise valori înfipte-n minte înșelător
Nu vorbesc mult că-s muncitor
Și năucitor de multă muncă la acest talaz strălucitor
Legiuitor stăruitor, neîngăduitor cu prăduitori
Îi scot de păr din ascunzători
O ard vânător dar de fapt mâncători
Îmi fac de cap stângător
Scap de scalp vânzător
Anti conchistador
Abil, întorc dictatori dar și combinatori luați în colimator
Anti-conspirator duc senatori la abator
Că-s dator cu un favor la popor
Apropo sătul până în gât de putori
Practic mor de gâtul lor
Până își rup gâtul acești carnivori
Colaboratori ce ne-au dat în gât valori și acum tot ei fac gât în gâtul mamii lor de carditori
Artist aclamat, da le-am dat scris garantat, dar ratat, agravat activist
Alarmat ca antihrist, avansat și-s indecis
Demis ca Dali sau cataclism pentru MC-ii.
Sample:
Sunt magic, chit că-s mic fac malacii
Sunt letargic dacă m-agit fac ravagii
Mă trag din traci, atrag carnagii.
Verse 2: Vlad Dobrescu
Eu nu-ți dau rime pe loc că nu stau pe loc niciodată
Și fiecare mișcare trebuie calculată
Numără trei versuri și universul îl cutreier
Transportându-ți substanțe ilegale-n propriul creier
Le zic despre echilibru între suflet, minte și trup dar
Fraierii ignoră ce spunem și merg în club să audă muzică (muzica)
Știi tu d-aia fără strofe
Băi MC Karaoke am sesizat că-mi blochezi calea mea
Ferea, ferea, ferea! Te văd pus pe ceartă
E ca și cum te-ai pus de-a latul pe calea ferată
Zi, ești gata să mori pentru asta, atunci închideți ochii
Că eu sunt gata să ucid pentru asta și mă apropii
Nu-s căpitanu’ Hook să lupt cu o grămadă de copii
Da’ mulți în loc să se ocupe de problemele proprii
Se bagă în seamă, caută dramă, n-am ce-i face
Cine își caută război o să se odihnească în pace.
Sample:
2-10
Vlad Dobrescu de la C. T. C
Sunt mai rău decât diavolul
Pe vreme de război ard
Oagări ca un crematoriu nazist
Hai c****e știi că
Ție îți prezic un viitor sumbru

George Coșbuc - Noi Vrem Pământ!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Flămând şi gol, fără adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!.
O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor –
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!.
De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt; –
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!.
Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ – şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!.
N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!.
Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat –
Noi vrem pământ!.
N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!

La Familia - Am Un Plan

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Ce p***a mea ne arătați pe la televizor?
Crime, violuri, jafuri, omor,
E ca un film de groază, te sperie!
Râzi când vezi că pe politicieni îi perie.
Nimic despre cum să faci să trăiești,
Cum să-ți iei o casă, copilu’ să îl hrănești.
Aceleași fețe grase care zâmbesc frumos,
Sistemul ăsta e făcut să fie periculos.
Legile sunt făcute să te sclavească,
Să te pună să muncești până mușchii o să-ți obosească,
Ce căcat, toată lumea știe, toți vorbesc,
Aș vrea să schimb ceva, de-asta nu mă opresc.
Pentru bagabonții mei care beau pe la colț,
Ar face altceva dacă guvernu’ n-ar fi hoț.
Pentru familia mea, care încă n-o am,
Oare contează modu’ în care faci bani?.
Refren (x2) :.
Vreau să am cuțitu’ și furculița,
Nu să înmoi pâinea în sosu’ lor!
E destul frate, gata cu suferința,
Că destul am stat noi la p***a lor!.
Azi pun punct, ce p***a mea!
Uită-te la viața ta, uită-te la viața mea,
Că lumea a ajuns, în s*****, pe Marte,
Și noi trăim ca-n 1907.
Băieții de cartier o să treacă la fapte,
Ce dacă avem trening în loc de costume, frate?
Vrem parte, că până la final,
Politicienii au vrăjeală mai frumoasă ca în Sălăjan.
Ce ar face domnul premier,
Cu un contract de amanet și fără bani în portofel?
Că trebuie să mai și mănânci, să fuți ceva,
Să te mai și distrezi, în p***a mea!
De ce nu e și mama senator sau deputat?
De ce nu e și tata ministru sau avocat?
Aș trăi în lux, să fac ce-mi trece prin cap,
Conștient că orice aș face o să scap!.
Refren (x2) :.
Vreau să am cuțitu’ și furculița,
Nu să înmoi pâinea în sosu’ lor!
E destul frate, gata cu suferința,
Că destul am stat noi la p***a lor!.
Suntem în Balta Albă, sectoru’ trei,
Până la capăt, la pace și pe ei,
Vrei, nu vrei, trebuie să intri-n joc,
Doar dacă dai din coate îți faci loc.
Nu vezi, în p***a mea, fiecare pentru el,
La gară cu restu’ dacă ai bani în portofel.
În ’89 ți se dădea un Kalashnikov pe stradă,
Să tragi în teroriștii care te atacă.
Acum teroriștii o ard la cravată,
Am un plan: hai s-o mai facem încă o dată!
Poate voi fi închis pentru ce spun acum,
Poate o să-mi interzică ultimul album!
Bag ultimul cartuș, pac, iese fum!
Gloanțele sunt versurile pe care le spun,
Domnule președinte, faceți ceva pentru noi,
Prea mulți ca mine au murit pentru voi!.
Refren (x2) :.
Vreau să am cuțitu’ și furculița,
Nu să înmoi pâinea în sosu’ lor!
E destul frate, gata cu suferința,
Că destul am stat noi la p***a lor!

Firdousi - 53 Povestea cu Zohhack și Faurul Kave

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nu-ncetă Zohhak, zi, noapte, de-a grăi de Fereidun ;
spaima-i povârnise mândra lui statură la pământ,
inima-i e-ngrijorată doar gândind la Fereidun.
Într-o zi şezu în tronul lui de fildeş, şi pe cap
puse mândra-i diademă de turcoaze strălucind
şi chemă mai-marii-n juru-i de prin depărtate țări,
ei să-i sprijine domnia. Zise astfel spre mubezi:
”O, voi oameni de virtute, neam ales, prevăzători!
Noi avem un chişman tainic cum ştiu toți cei înțelepți.
Nu disprețuim vrăjmaşul, chiar de-o fi fiind el slab ;
dar ne temem că Norocul schimbător ne va-nşela.
Întări-vom paza noastră şi cu divi şi cu pari.
Da, voim doar într-o oaste oameni s-adunăm şi divi.
Trebuie-ne ajutoare, altcum n-om putea răbda
liniștiți asemeni zbucium. Trebuie-ne chiar acum
mărturie să ne scrieți cuprinzând că, noi, ca şah,
semănat-am doar grăunții binelui, că n-am rostit
decât adevăr în vorbe, că noi n-am voit nicicând
direptatea să o-nfrângem”. Toți mai-marii-nfricoşați
ascultară tot ce şahul le ceruse, şi, cu toți,
tineri, vârstnici, iscăliră mărturia de mai sus
după bunul plac al celui şarpe mârşav şi spurcat.
Dar deodată de la poartă, în serai se auzi
până lângă tron un strigăt de dreptate-al unui rob.
chemară dinaintea şahului pe-acel jălbaş
care se plângea de-oprelişti, şi naintea celor mari
l-aşezară. Cel puternic şah uimindu-se i-a zis :
”Dă-ne numele acelui care ți-a adus sminteli!”
Omul scoase iar un răcnet şi îşi trase pumni în cap :
„O, măria-ta, dreptate! Sunt Kav! Dreptate-ți cer!
Fă-mi dreptate că-ntr-un suflet am venit şi-amarnic gem
şi te-nvinui doar pe tine! Dacă-ai vrea să fii dirept,
oh, mărite şah, spori-vei însuți marele-ti noroc.
De atât amar de vreme, an de an, mă asupreşti,
şi adesea-ți simt jungherul drept în inimă înfipt.
Dacă n-ai vrut asuprirea-mi, de ce mîna ti-ai întins
spre feciorii mei? Avut-am şapteşpie feciori,
şi-acum rămas doar unul singur. Dă-mi pe cel din urmă fiu!
Cugetă c-o viată-ntreagă inima-mi va arde-n chin.
Luminate şah, răspunde-mi ce rău, oare, ți-am făcut..?
Și de n-am greşit, tu, price nu-mi căta cu dinadins.
Oh, mărite şah, la anii mei gândeşte-te puțin,
și nu-mi grămădi pe creştet droaie de nenorociri.
Vremea frântu-m-a din şale, şi în suflet nu mai simt
nici un licăr de nădejde, capu-mi de durere-i greu.
Nu mai am nici tinerețe, nici feciori, şi nici un dor
nu ne leagă-n lumea asta, cum ne leagă de copii.
Însăşi nedreptatea are-un început dar şi-un sfîrşit,
şi chiar asuprirea însăşi are şi ea un temei;
spune-mi din ce pricini, oare, verşi pe mine nenoroc?
Sunt nevinovat, un faur ; şahu-n cap îmi zvîrle jar!
Chiar dacă eşti şah şi dacă eşti balaur rău la chip,
trebuie să-mi faci dreptate cel puțin cu-acest prilej.
Eşti stăpîn pe cele şapte părți din lume ; de ce noi
parte-avem doar de necazuri, parte de nenorociri?
Socoteală-ți cer, stăpîne, pentru câte-ai făptuit,
şi mira-se-va o lume. După ce socoată-mi dai,
lumea va vedea ce soartă mi-a fost dată pe pământ:
şerpii să-ți hrănesc cu creieri de la toți feciorii mei!
Şahul se holbă la faur şi-ascultă tot ce i-a spus,
şi se ului de câte-i răsunară în urechi;
îi dădu-napoi feciorul şi se strădui de zor
să-l cîştige pe părinte cu mieroase cuvântări.
Şahul îi ceru la urmă să-ntărească mărturia,
cum făcuseră mai-marii. Kave o ceti, pe loc,
spre bătrinii-mpărăției se întoarse şi strigă :
”Oh, voi cârdăşiți cu divul, voi, păgâni, care v-ati smuls
dintru inimă-orice teamă de Stăpînul cel din cer,
v-ati întors spre iad cu trupul iară duhul l-ati supus
la poruncile-i cumplite! Ăst hrisov n-ăi iscăli,
că de şah nu-mi este teamă!” Se sculă, răcni prelung,
şi-ntr-un tremur de mînie, rupse cel hrisov zdrobind
sub picioarele-i pecetea; şi urmindu-l pe fecior,
curtea părăsi şi-n uliți urlet scoase ca turbat.
Cei mari dovedindu-i cinste şahului, i-au glăsuit:
”O, slăvite şah al lumii! Nici un vânt n-ar cuteza
năvălind din hău pe creştet, să vă facă vre un rău,
în zi grea de bătălie. De ce, oare, l-aţi cinstit
pe Kave, murdar la vorbă, ca pe un prieten bun?
Rupt-a el şi mărturia care ne lega de voi,
şi a rupt orice supuneri care vi le datora.
Dusu-s-a purtând în pieptu-i şi în capu-i doar un dor,
dor de răzbunare; parcă, parte-i ia lui Fereidun.
N-am văzut ceva mai groaznic nicicând; suntem uluiți!”
Preaslăvitul şah al lumii le-a răspuns în chip vioi:
Va să auziţi acuma lucru şi mai uimitor!
Cînd Kave era subt poartă, când urechea-asurzitor
ne-a izbit-o cu strigarea-i, aţi fi zis că-n sală, -aici,
între el şi noi crescut-a piscul muntelui de fier;
când cu pumnii-n cap îşi trase (asta-i chiar de ne-nţeles!)
inima ne-a covârşit-o. Nu ştim ce se va-ntâmpla,
nimeni încă nu cunoaşte taina zodiilor din cer!”.
După ce Kave afară-n uliţele mari ieşi,
gloata-n jurul lui se strânse, căci bazarul era-n toi;
el strigă, cerând mulțimii, ea, să-i sară-ntr-ajutor,
şi chemă întreaga lume, direptate, ea, să-i dea.
Smulse şorţul cel de piele ce fierarii şi-l încing
dinainte, când ciocanul bate fierul înroşit,
şi-l înfipse-n vârf de lance, colbul din bazar stârnind.
Şi cu lancea-i într-o mână merse faurul strigând:
„Oameni, voi, cu falnic nume, voi, închinători la Cer,
voi, care-n adânc de inimi îl iubili pe Fereidun,
care vreţi să rupeţi toate lanţurile lui Zohhak;
haideţi să pornim de-a valma lângă prinţul Fereidun,
şi la umbra măreţiei sale să ne odihnim!
Spuneţi că stăpînul vostru este însuşi Ahriman,
şi că-n inima lui neagră este Domnului vrăjmaş!
Acest şorţ, această treanţă, ne va face cunoscut
glasul mulţilor prieteni, dar şi-al mulţilor duşmani
Se-avântă-ntre bravi şi-o gloată se şi strânse-n jurul său.
Prinse veste în ce parte se-află prinţul Fereidun;
fruntea-n piept punând de-a dreptul spre-acest loc se îndreptă.
Şi-au ajuns pân’ la seraiul tânărului şah şi cum
îl zăriră de departe, ca un tunet au strigat.
El văzu în vîrf de lance şorţu-acela şi-l primi
ca pe-un semn de fericire. Şorţul îl împodobi
cu brocart din Rum şi-i puse herb de aur ciocănit
şi bătut în pietre scumpe; lancea-n vârf i-o-ncoronă
cu un glob lucios ca Luna, îi meni un bun noroc,
şi să fluture îi puse lungi eşarfe purpurii,
galbene și violete; steagul lui Kave i-a zis.
De-atunci toţi cei ce urcară-n tronul şahilor şi toţi
care-şi puseră coroană-mpărătească pe-al lor cap,
mai adaoseră şi-alte giuvaeruri din belşug
şorţului umil de faur şi brocarturi de-aur greu,
mătăsuri zugrăvite; şi-astfel steagul lui Kave
s-a-ntocmit şi-n noaptea neagră, Soare mândru străluci,
şi o lume îşi aprinse inima nădăjduind.