luntrea pe uscat

În zori de zi frumoasă, la țărmul unei ape,O luntre sprinteoară, cu pânzi subțiri și albe,Mândru se legăna.Și valurile line, de soare poleite,Chiar ca veșmânt de stofă pe lângă ea-ncrețite,Frumos o împrejura.Senin deasupra cerul, sub ea, ca sticlă mare,Și-a florilor mireasmă, și-a zefirilor boare,Gingaș o dezmierda.Încât părea că toate i se supun, se pleacă,Și vor … Citește mai mult