lorelei – Versuri.pro

Christian W Schenk - Un Prieten la Loreley

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Unui prieten.
Odată te-a chemat în vis,
Pe când la masa ta scriai
Povestea veche-a lui Narcis,
Frumoasa blondă, Loreley.
O stâncă doar ce ți-a părut
A fi o fermecată zână
Ademenit fiind de-un sărut
Să-ți fie veșnică stăpână.
Tu n-ai crezut că zâna doar
Te amăgește cu un cânt
La poalele lui Sankt Goar
Să-ți facă-n valuri un mormânt.
Nu vezi cum Rinul te momește,
Vârtejurile te doresc,
Fluviul spre stâncă se mărește,
Dorințele însă îți cresc.
Te-ai dus fără să scrii poemul
Cel început acasă încă;
Ți-am povestit întreg blestemul
Că Loreley e doar o stâncă!

Heinrich Heine - Lorelei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Eu nu ştiu ce poate să fie
Că-mi sună mereu în urechi
Cu veşnica-i melancolie
Un basm din zilele vechi.
Se-ntunecă fără de veste,
Lin apele Rinului curg,
Şi cresc ale munţilor creste
Măreţ strălucind în amurg.
Pe stâncă un chip de femeie
S-arată din negură blând,
Brăţara-i de aur scânteie,
Ea-şi piaptănă părul cântând.
Ea-şi piaptănă părul şi cântă
Un cântec de vrajă al ei;
Te farmecă şi te-nspăimântă
Cântarea frumoasei femei!
Pescarul, nebun, se repede
Cu luntrea lui mică şi, dus,
Nici valuri, nici stâncă nu vede,
El caută numai în sus.
Vâltoarea-l izbeşte de coasta
Stâncoasă, şi moare-necat:
Lorelei a făcut-o aceasta
Cu viersul ei fermecat.

Aurel Moldoveanu - Lorelei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Un vis frumos, se pare, că eu am avut
Să-l retrăiesc, să-l iau de la-nceput
Eu aș vrea și cât mai este viața mea
Ca și-n vis, tu să fii iubita mea
Eu aș vrea și cât mai este viața mea
Ca și-n vis, tu să fii iubita mea.

Refren.
Te strigam, tu râdeai
Și erai ploaia mea de mai
Îți cântam, tu dansai
Și erai partea mea de rai.
Îți spuneam Lorelei
Povestea mea, din flori, erai
Eu visam, tu visai
Eu te iubeam, tu mă iubeai.

Când se făcea că visul
Nostru s-a-mplinit
Eu tot visam, dar tu, tu te-ai trezit
Nu mai cred, în povești fără sfârșit
Nu mai cred, că fata din vis m-a iubit
Mai rămâi, e-atât de rece noaptea mea
Mai rămâi, Lorelei, nu pleca!.

Refren.
Te strigam, mă priveai
Tu visul meu frumos erai
Îți cântam, tu dansai
Eu te iubeam, tu te jucai.
Îți spuneam Lorelei
Eu te iubeam, tu mă mințeai
Sufeream, tu zâmbeai
Eu te iubeam, tu mă mințeai.

Lorelei, Lorelei
Tu erai ploaia mea de mai
Lorelei, Lorelei
Și erai partea mea de rai.
Lorelei, Lorelei
Povestea mea din flori erai
Lorelei, Lorelei
Eu te strigam iar tu plecai.

Alexandru Philippide - Lied

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Al meu mi-e sufletul, ori mi-e străin?
Mi-e sufletul de vechi amurguri plin,
Și-n mine plânge-un cântec fără grai,
– Așa cum într-un vechi amurg pe Rin
Cânta pe-o stâncă zâna Lorelei.
Dar cântecul, de l-a știut demult,
Să-l spun acum nu știu, știu să-l ascult.
Nu pot să-l cânt, dar cântă-n mine-acum,
Așa cum apa curge lung, sau cum
Clipește-o stea, ori șerpuiește-un drum.
Al meu mi-e sufletul, ori mi-e străin,
Pătruns în mine parcă fără veste?
– Mi-e sufletul adânc ca o poveste
În care e un vechi amurg pe Rin,
Și un luntraș îndrăgostit de-o zână.
Sunt cântecul pe care îl cântai
Luntrașului pe Rin odinioară.
Sunt cântecul cu care îl chemai
Să moară,
– Și sunt luntrașul,
Lorelei.