Palaghia Eduard Filip - Promisiunea Levantului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dacă vei păși în orașul meu,
o să întâlnești mii de sacagii pe străzile-miracol.
Fiecare poartă un recipient de cleștar
din care curg picături de hidromel.
Li-s dulci bătrânilor giuvaergii
canaturile droșcelor încărcate cu turtă
Și dintre valtrapuri de atlaz
se iuțesc, pe șosele de alabastru,
milioane de licurici înzorzonați
cu limpezimi de șofran.
În fiece cotlon zărești câte un teatru de păpuși
înlăuntrul căruia, marionete din zahăr candel
fac jonglerii cu stafide și pricomigdale.
Am supus, pe granițele de marmeladă,
fete morgane. Grăniceri. Și odalisce din coacăze.
Ele așază în pașaportul fiecărui imigrant
Naufragii pe mări din sirop de mentă
și penele corăbiilor din mătase.
Desenez în fiecare dimineață
un cer de poveste.
Așa că, dacă vei păși în țara mea,
o să devii și tu locuitor fermecat
al Regatului de dincolo de negură.

Adrian Munteanu - Rotiri Solare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Rotiri solare, aştrii-n agonie.
Necunoscute ceruri sorb neantul,
Trăiesc şi mor visând tăcut Levantul,
Din clipa stearpă recompun vecie.
Se roagă-n taina lui hierofantul
Sporind lumina zilei ce-o să vie,
Dar zodii reci se sting peste câmpie
Şi prima rază şi-a vândut talantul.
Un univers şi-o stea clipind fierbinte,
Un altul şi alt astru decăzut
Şi peste toate-aceste sacre ţinte.
Domneşte, sus, un Soare Absolut.
Un leagăn e pe vechile morminte
Şi un mormânt în leagăn de-nceput.

levant – Versuri.pro

Palaghia Eduard Filip - Promisiunea Levantului

Adrian Munteanu - Rotiri Solare