Panait Cerna – Trecut (După Lenau)

În amurg, pe-ntinsa mare,Soarele de mult s-a stins;Și lumina zilei moareCa ecoul unui plâns.Prin văzduh plutind molatecNorii se-nlănțuiesc departeȘi pe cripta zilei moarteȚes cununi ca de jăratec.Printre luminile-n repaosZiua moartă s-a pierdut:Înc-o clipă s-a adaosNegurosului trecut.Larg mormânt, tu mă-nfiori,Înnoptat și trist trecut,Căci în sânu-ți s-a pierdut,Cu noianul de plânsori,Și norocul ce-am avut.

Vasko Popa – Lecție de Poezie

Stăm pe o bancă albăLângă bustul poetului Lenau.Ne sărutămȘi printre alteleVorbim despre versuri.Vorbim despre versuriȘi printre alteleNe sărutăm.În vremea asta poetul privește prin noi undevaPrivește prin banca albăPrin pietrișul aleii.Și tace minunatCu minunatele sale buze de bronz.În parcul municipal din VârșețÎncetul cu încetul mă familiarizezCu adevărata esență a poeziei