Heinrich Heine – Loreley (Traducere Octavian Goga)

Eu nu știu ce poate să fieCă-mi sună mereu în urechiCu veșnica-i melancolieUn basm din zilele vechi.Se-ntunecă fără de veste,Lin apele Rinului curg,Și cresc ale munților creste,Mare strălucind în amurg.Pe stâncă, un chip de femeieS-arată din negură, blând,Brățara-i de aur scânteie,Ea-și piaptănă părul cântând.Ea-și piaptănă părul și cântăUn cântec de vrajă al ei;Te farmecă și … Citește mai mult

Heinrich Heine – Loreley la Sankt Goar (Varianta)

Eu nu știu ce-i astăzi cu mineDe ce gânduri triste-mi răsfir!Un basm din vremuri străbuneÎmi fulgeră iar amintiri.E seară și-n aer pluteșteUn ritmic tact de pe Rin,O stâncă din mijloc sclipeșteSub soarele morții-n declin.Acolo, pe vârf, minunată,Stă zâna cu părul bălai,Își piaptănă părul și catăSpre maluri din dulcele-i rai.Un pieptăn de aur o mângâieȘi cântă … Citește mai mult