Corneliu Vadim Tudor – Lauda Țăranului Român

Într-o măiastră, dis-diminecioară,a fost dus în fața gurilor de foc.Ochii lui, ca niște pui semeți de vultur,fură puși de-o cârpă neagră sub obroc.Martie acela, de-nceput de secol,poleia cu vlagă firea dimprejur,se topea lingoul de argint al ierniisub dogoarea unui colț de iarbă pur.Viața lui? Un uger de albină sacrăbiciuit de demoni, și rănit, și supt,plugul … Citește mai mult