Nora Iuga – Felinarele Felinarele
Ce iarnă tăcutăși ce voluptoasă singurătatea acestui suflet– felinarele felinarele –cu lacrima înghețată pe sticlăaș vrea să alergpână la stradă cu numele meusă-i sparg caldarâmulși să dezgrop un copilpentru că e iarnăși copacii ridică-n picioareatâtea schelete