John Keats – Odă la o Privighetoare

Inima-mi strânsă cade-n somn în chin,Ce mă apasă parcă-aş bea cucută,Sau chiar acum un opiat închinCare străfund în Lethe mă strămută:Nu că aş fi cu pizmă către tine,Ci iau la bucuria ta mult parte,Driadă de pădure ce te-mparteAripa melodiei linePrintre fagi verzi umbrind la nesfârşit,Verii îi cânţi înalt din gât răpit.De-aş bea numai odată dintr-un … Citește mai mult

John Keats – Ultimul Sonet al Lui Keats

De-aș fi ca tine, stea de foc, statornic,Nu noaptea – prin văpaia strălucirii –Cu ochi deschis doar să veghez datornic,Ca un Ermit neadormit al Firii,Cum unduie ca patrafirul apeDe-a roată țărmurilor omeneștiSau masca moale să-ți privesc de-aproape,Când munți și văi – zăpadă – învelești..Nu! Vreau, statornic și neschimbător,Pe pieptul drag, în pârg, aflându-mi tihnă,Să-l simt … Citește mai mult