Stefan Petică – Xii
Apune soarele pe dealuriÎn slava purpurei de sângeŞi răsunând adânc din valuriDoineşte-un glas şi parc-ar plânge;De simţi o caldă adiereTrecând pe fruntea ta curatăCa şi o şoaptă care piereSub bolta serei înstelată,Să ştii că-i ruga mea senină,Ca visul nopţilor de vară,Ce se înalţă-n umbra linăÎn ceasul jertfelor de seară.De vezi plutind pe blonda razăO umbră … Citește mai mult