istorie romaniei – Versuri.pro

Sava Negrean Brudascu - Apă Trece, Dar Pietrele Rămân

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Fost-au vremuri grele,
Vremuri de amar,
Sub domnii străine,
Chiar de la fanar,
Fost-au vremuri grele,
Vremi de pribegie,
Vremi de grea durere
Și de asuprire.
Au fost și neprieteni
Ce spus-au ne-ncetat
Cum că România
E-un stat neînsemnat
Pe harta lumii este
Un stat atât de mic,
Că dacă există
Mulți nu știu nimic,
Vrut-au să-l prefacă-n
Pașalâc turcesc,
Provincie maghiară
Sau district nemțesc.
Refren:
Dar toate trecură
Căci un proverb român
Spune: apa trece,
Dar pietrele rămân!

Specii - Patria

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dragonu:
S-aude-n toată România, Specii-s tari, special
Pentru frații din penitenciar, legendar
Pentru frații din Italia, Franța, Spania
Anglia, Germania, nu uitați patria!
Dacia, îi spuneam de mult Tracia
Burebista, Decebal, Zamolxez, zece clar
1-0-1, 1-0-2, imperiul roman expansiune prin război
Noi am luptat și-atunci tot noi
Dacă ai uitat istoria, atunci taci în morții tăi
C-ăi cel mai ușor s-acuzi o națiune sau o țară
Dacă nu-ți convine pleacă-n p***a mea afară!.
Chimie:
Mă cheamă Eragon
Sunt tot timpu’ cu Dragonu’
Reprezentând punkisti-n era lor
Băieți bazați pe vena lor
Cu creastă pe țeastă
Și rasta și tatuaje mari e vremea lor
De ce morții mei crezi că sunt stresat?
Tresar, eu la 6 luni îmi schimb adresa
Animalu’ asta roade lesa, nu poate fi dresat
Am semnat cu dracu’ să-mi masterizeze piesa
A, n-ai ce mânca da’ nu-ți place munca
N-ai dormit de 3 ani și te doare burta
Dai din gură mult, da’ murdar, vulgar,
Educat de mic cu lupta, brutal.
Dragonu:
Hai să-ți zic de Coșbuc, de Octavian Goga
Titu Maiorescu, Kogălniceanu, Iorga,
Regele Mihai, Creangă, Slavici, Caragiale,
Blaga, Topârceanu și Arghezi coane
Eminescu, Minulescu, Marin Sorescu,
Nichita Stănescu, Țuțea, Enescu,
Rebreanu, Preda, Iancu Jianu,
Tonița și Vlaicu și Peneș Curcanul,
Măria Tănase, Țepeș și Lambru
Ștefan cel Mare, Hagi, Doja și tactu’
Horia, Cloșca, Crișan, eroi!
Care toți la un loc au luptat pentru noi!.
Chimie:
Băsescu, Oprescu, nu mă oprești tu
Dan Voiculescu, Videanu voi cu restu’
Elena Udrea, mami, nu mă duci cu presu’
Maria Vlas și Vântu unde fugi cu cash-u’?
Nimeni nu te vede, care-i pontu’ cu Ponta?
Relații, parlament reglează contu’ cu blonda
Dinu Patricu, manca-mi-ar cariciu’
Reține cine te deține, Puiu Popoviciu
O gașcă din fiii lu’ Ceaușcă
Copii mei sunt stele, tre’ să-i las să strălucească
Nu-i trimiți afară să cerșească
Îți vine să-i ucizi, anchetat, amânat, deliberat,
Dosar închis.

Stimyboy - Amintește-ți Că Ești Român

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Deșteaptă-te române deja s-a invechit
Acum totul e pe bass și mai punem încă-un bit
M-ai dezamăgit, ești român mai frate
Nu mai știi din imnul național nici măcar jumătate
Esti dus, te-ai dus, te-ai întors și-ai apus
Cred că deja ai uitat ce mai înainte-am spus
Dar așa de chestie ca să îți reamintesc
Pentru mândrie învață încă o dată imnul românesc.
Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte
Că din fosta generație a rămas doar jumătate
Acum ori niciodată croiește-ți altă soartă
Că mândria moștenită este deja moartă.
Mihai Viteazu a căzut, Ștefan cel Mare a căzut
Și mai sunt mulți eroi pe care i-am avut
Care ne-au apărat această țară frumoasă
Și-au însămânțat pe pământ onoarea noastră
Și-au dat viața să ne scape de tătari
Au luptat cu voință în fața celor mai mari
Au promis că vom prospera mereu
Și că vor ține capul sus atunci când este greu
Au semnat tratate dar au fost înșelați
Și-n următoarea zi din munți se-auzea, „luptați”
Se-auzeau și stropi de sânge care cădeau pe pământ
Și icoanele din biserici se vedeau plângând
Chiar și norii au plâns pentru noi
Iar acuma nici nu știți cine sunteți voi
Hai să-ți amintesc ce-nseamnă să fii român
Hai să-ți amintesc în Europa cine era stăpân
Hai să-ți amintesc cum au dispărut acești eroi
Care ne privesc acuma de sus de pe nori
Hai să-ți amintesc câte lacrimi au căzut
Hai să-ți amintesc cât de tare i-au durut
Cât au îndurat ca să ne fie nouă bine
Și s-avem într-un final și zile senine
Chiar nu îți dai seama cu cât curaj au luptat?
Dacă într-adevăr nu știi e cel mai mare păcat
Pentru că ești român și nu îți cunoști strămoșii
Pe-acei oameni îi numim noi salvatorii noștri
Iar când ne rugăm, ne rugăm în numele lor
Căci fără ei România era acum numai un nor
Deci dacă te crezi român ridicate sus
Și repetă-acel refren pe care ți l-am spus.
Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte
Că din fosta generație a rămas doar jumătate
Acum ori niciodată croiește-ți altă soartă
Că mândria moștenită este deja moartă.
Chiar și-acum din Ardeal se aude-o voce răgușită
Care spune, „am luptat ca să aveți o viață liniștită”
Din Banat se-aude tot o voce dar puțin mai lină
Care spune, „astăzi este prima noastră zi senină”
Acea zi e ziua-n care-am dat de libertate
Când dușmanii noștrii au rămas departe-n spate
Când nu se mai auzeau tiranii cum veneau
Când nu se mai vedeau familiile cum tremurau
Când soarele ne încălzeau pământul
Când toată lumea își putea spune cuvântul
Când regele nostru a zâmbit din nou
Și se auzea din depărtare un strigat cu ecou
Era un strigat de fericire din partea unui mesager
Care-a zis că nu-i venea să creadă că-nsfârșit e liber
Deci acum ai priceput pentru ce le mulțumim?
Acum înțelegi de ce putem să zâmbim?
Acum înțelegi ce-nseamnă să fii român adevărat?
Cred că da așa că fii și tu român cât mai devotat

Cdp - O Problemă Națională

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Legături sociale sunt între aceste două popoare,
Ale căror istorii sunt legate din secolul-n care
Migrațiile maghiare au atins Pannonia romană,
Urmărind să capete bogăția tipic europeană.
Invadatorii hunici au cucerit Ardealul sfânt,
Este cunoscut că romanii au apărat al lor pământ,
Budapesta atunci și azi consideră Ardealul al ei,
Orice-ncercare a eșuat de a înfrânge românii mei.
Zodia legiunii nu permite acelui neam nepoftit,
Gândul de a deține Cluj, Timiș sau Sibiul mult-iubit.
O națiune acum unită sub un singur București,
Respinge redivizarea și pretențiile ungurești.
Iar Ungaria să tacă, răbdare n-avem permanent,
Lucrurile erau altfel când aveați opinci pe Parlament.
O strofă am făcut să promovez mesaj intens,
Recitiți, vă rog, prima literă de la fiecare vers!

Grigore Vieru - Potcoava

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Lui Aristide Buhoiu
Tot aurul românesc
Era în potcoava calului.
Fierbinte şi alergătoare
Şi victorioasă,
În văzduh scânteia.
A pâine şi lapte, şi trandafir
Mirosea pielea ei aurie
De femeie îndrăgostită.
Nimeni nu ştia
Să muşte-n iubire
Pământul ca ea.
Unde-a căzut?! În care
iarbă uitată?!
În care război?!
În care-amintiri?!
Îngheaţă pe mâini apa
Şi roua pe iarbă.
Focul potcoavei s-a stins.
S-a stins viaţa ei, potcoava
Cabrată-n
Văzduhul străfulgerat,
Pe zvârcolirea ţărânei,
Pe ţipătul
Pietrei carpatice.
Potcoava
În care se adunase
Tot aurul românesc.
* * *
Zoei Dumitrescu-Buşulenga
Murise omul de zăpadă.
Şi răsărise omul de lacrimi.
Veniseră încă o dată străinii.
Şi-i puseră foc. În pocnete
Asurzitoare săreau în sus
Lacrimile noastre
Ca nişte cartuşe
Aruncate în jar de copii.
Veniseră oamenii de fier
Învingători în războiul nedrept
Îndreptat împotriva lacrimii noastre.
Şi n-am mai cântat.
* * *
Lui Ion Buga
La gura unui izvor
O cană atârnă de lanţ.
E ca şi cum
Am bea apă
Din gura unui spânzurat.
Doamne,
N-a mai scăpat românul
De lanţuri!

George Coșbuc - Proclamarea Independenței

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mare pentru noi e ziua, când tu, Mircea, la Rovine
Ai strivit păgânătatea ce s-a prins de piept cu tine,
Peste Dunăre azvârlind-o, iar pe morţii ei în iad!
Mari au fost şi-acele zile, când tu, vecinice Ştefane,
Ai înfrânt în multe locuri groaznicele-oştiri duşmane
Şi-ai văzut pierind turcimea ca şi frunzele ce cad.
Ah, dar voi vedea cum vine vântu-n unde, vine-ntruna
Tot mai tare, iar în urmă cum se va stârni furtuna,
Şi porni se va potopul cel a toate înecător!
Cine să ne fie scutul într-o vreme-aşa de-amară,
Cui să cerem ajutorul pentru neam şi pentru ţară,
Şi al cui vei fi prin veacuri, românescule popor?.
Şi-a venit în urma noastră şi furtună-ntărâtată
Şi potopul larg! Iar mila Celui vecinic câteodată
Chiar de ne-nălţa pe-o clipă câte-un domn viteaz pe tron,
Noi eram ca rândunica în brumar, o prad-a morţii!
În zadar gemu prin aer, ca să schimbe pasul sorţii,
Spada lui Mihai Viteazul şi-a cumplitului Ion.
Dar virtuţile străbune nu s-au stins în voi cu totul –
Oceanul ne cuprinse, însă l-am trecut cu-notul,
Cerul ne căzuse-n creştet, însă n-am murit sub el!
Ni s-a luminat văzduhul tot mai mult, şi-n urmă soare
Răsări din albe neguri, şi-ntr-o zi răzbunătoare
Prin ruine găsirăm mândră o coroană de oţel.
A cântat la Plevna tunul cântul sfânt al învierii
Precum clopotele cântă la-nceputul primăverii
Pe Christos mântuitorul ce se-nalţă din mormânt!
Iată ziua cea mai sfântă, cea mai mare dintre zile!
Multă vreme-ai stat deoparte, duh străbun, ca şi Ahile.
Dar când ai sărit în luptă, fost-ai fulger pe pământ!

George Țărnea - Alba Iulia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Întregul desfăcut în trei
Prin vămi vremelnice de soartă
Îl ţine strâns sub tâmpla ei,
La Alba-Iulia, o poartă.

Şi dacă trupul său de lemn
Veşminte-mpărăteşti nu are
Păstrează-n carne primul semn
Din prima noastră întrupare.

Uniţi am fost de la-nceput
Sub cerul dintre stâlpii porţii
Care cu grijă ne-a-ncăput
Şi nemuririle şi morţii.

Deci nici intrarea noastră-n drept
Nu ne-am făcut-o din afară
De vreme ce purtăm în piept
Întregul numelui de ţară.

Nici n-am umblat spre alt tărâm
De vreme ce avem lăsate
Încă din vatra de la Râm
Cheile limbii din cetate.

Kazi Ploae și Specii - Patria

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Se aude-n toată România, specii-s tari, special, pentru frații din penitenciar, legendar, pentru frații din Italia, Franța, Spania, Anglia, Germania, nu uitați patria!
Dacia, îi spunea de mult Tracia, Burebista, Decebal, Zamolxe, 10 clar, 101-102, Imperiul Roman – expansiune prin război. Noi am luptat și atunci tot noi, dacă ai uitat istoria, „Atunci taci în morții tăi”. Că e cel mai ușor să acuzi o națiune, sau o țară, dacă nu-ți convine pleacă-n p**a mea afară!
Ha.. ia.. Mă cheamă Eragon, sunt tot timpul cu Dragonu’, reprezentând punk-iști în era lor, era lor, băieți bazați pe vena lor, cu creastă pe teastă, și rasta și tatuaje, mari, e vremea lor. De ce morții mei crezi că sunt stresat, tresar, eu la 6 luni îmi schimb adresa, animalul ăsta roade lesa, nu poate fi dresat, am semnat cu dracu’ să masterizeze piesa! Ahhh.. n-ai ce mânca, dar nu-ți place munca, n-ai dormit de 3 ani și te doare burta, dai din gură mult, dar murdar, vulgar, educat de mic cu lupta, brutal.
Hai să-ți zic de Coșbuc, de Octavian Goga, Titu Maiorescu, Kogălniceanu, Iorga, Regele Mihai, Creangă, Slavici, Caragiale, Blaga, Topârceanu și Arghezi coane, Eminescu, Minulescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Țuțea, Enescu, Rebreanu, Preda, Iancu Jianu, Tonița și Vlaicu și Peneș Curcanul, Maria Tănase, Țepeș și Lambru, Ștefan cel Mare, Hagi, Doja și tactu’, Horea, Cloșca, Crișan, eroi care toți la un loc, au luptat pentru noi!
Luptat.. haaa.. Băsescu, Oprescu, nu mă oprești tu, Dan Voiculescu, Videanu, Voicu, restu’, Elena Udrea, mami nu mă duci cu preșu’, Maria Vlass și Vântu unde fugi cu cashu’? Nimeni nu te vede, care-i pontu’ cu Ponta, relații Parlament, reglează conturi cu blonda, Dinu Patriciu, mânca-mi-ar cariciu’, reține cine te deține, Puiu Popoviciu, o gașcă din fiii lui Ceaușescu, copiii mei, sunt stele tre’ să-i las să strălucească, nu-i trimiți afară să cerșească, îți vine să-i ucizi, anchetat, amânat, eliberat, dosar închis.

Botezătoru' - Naționalist Român

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Mulțumesc mamă, că m-ai făcut român
Să fiu mândru tare, să pot să o spun
Aici, peste hotare, peste tot în astă lume
Nu mă identific cu țiganii ce nu-s puși pe fapte bune
Noi suntem adevărații români ce tre’ respectați
Cu greu ne poți face față, nu putem fi egalați
Am inventat atâtea, și-am făcut lumii un bine
Te rog nu ne confunda pe noi cu oricine
C-am luat problema-n piept, ca Hagi-n ’94
Și-am fugit și am driblat totul pân’ la amfiteatru
Să vedem ce-a mai pus nou Caragiale-n scenă
Să râdem, să plângem sau să ne tăiem vreo venă
Dar stați liniștiți că tot noi avem leacul
Insulina-n ’22 ne ușurează veacul
Ne scriem mai ușor testamentu’ cu-n stilou
Petrache Poenaru mare om într-un tablou
Pictat cine știe poate chiar de Tonitza
Alexandru Vlahuță sau Ștefan Câlția
Theodor Pallady sau aș mai putea să înșir
Dar îi regretăm pe toți c-au ajuns în cimitir
Alături de Codreanu și Ștefan cel Mare
Care, și-au apărat țara fără abdicare
Ion Antonescu sau Alexandru Cuza
Mircea cel Bătrân, Decebal el este muza
Tuturor conducătorilor români
Căci noi suntem daci încă din vechi străbuni
Nu ne uităm originile, știm adevărul
Bravul popor dac a înfruntat Imperiul
Tot aici am rămas, nu plecăm nicăieri
Cu toată Europa-n parte noi suntem veri
Noi am civilizat popoarele analfabete
Tot ce ne dorim sunt o mulțime de zâmbete
Un semn de recunoștință din partea tuturor
Căci din întreaga lume avem cel mai frumos folclor
Tradiții, cântece, jocuri mii și mii
Ce-ți ung sufletul și atriile inimii
De-ndată ce le-nțelegi și intri-n filmul lor
N-o să mai ai în veci nevoie de televizor
Eliberează-te și lasă jos mândria
Bine ai venit și iubește ROMÂNIA!