Hăi.. Că de-atâtea săptămâni
Stânile-s fără stăpâni.
Scaune fără băciţe,
Ciobănaşi fără oiţe.
Numai vântul a rămas
Şi zăpada de sub brazi,
Astupând cărările,
Îngheţând izvoarele.

Hăi.. Când vine primăvara,
Oile s-or aduna,
Sus pe muntele cel verde,
Ce frumos turma se vede.
Iar ciobanul codrilor
Cântă din caval cu dor
Şi eu cânt şi el să zică
Să ne pară ziua mică.

Hăi.. Pe poteca de la stână
Poate creşte iarba bună.
Că n-are cine-o-ncâlci,
Că ciobanii nu-s aci,
C-au plecat cu oile,
Peste deal cu florile,
Şi s-au dus cu mieluşei,
Şi pe câmp cu bujorei.

Ioi, tu! Ioi, tu!
De tine mi-i dor
Ioi, tu! Ioi tu!
De tine eu cred că mor.
Și mi-i ciudă c-ai plecat
Și pe mine m-ai lăsat