https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/alexandru-vlahuta-inter-arma https://versuri.pro/alexandru-vlahuta-inter-arma#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000 http://versuri.pro/?p=8083 →]]> Stă Poezia-n sfânta ei cetate,
Pe-un vârf de munte, stelelor vecină.
Porneau de-acolo cântece curate,
Un pic de cer, un tremur de lumină,
Pe sufletul întunecat de ură
Al bietei noastre lumi, de patimi plină.
Și cântecul zbura din gură-n gură,
Și omul se simțea mai bine cântându-l.
Deodată toți să murmure-ncepură:
„De ce nu se coboară și ea-n rândul
Mulțimii ce de veacuri o ascultă?
Prea șade-n slăvi, prea sus ne cheamă gândul.”
Răcni un critic: „Asta-i o insultă!”
Și-atunci Prostia zise Răutății:
„Tu arme ai, eu am oștire multă,
Ș-acea prieten-a singurătății
Va trebui să ni se-nchine nouă!”
Cu urlete, la porțile cetății
S-au năpustit puterile-amândouă.
Tac vechile cântări înfricoșate, –
Mulțimea cere-o poezie nouă.
Tu dormi, senino, -n veșnică-ți cetate!

]]> https://versuri.pro/alexandru-vlahuta-inter-arma/feed 0