Sofia Vicoveanca – Inima, Pământ Glodos
Zăhait îi gândul meuCa nisipul din pârâu,Dar nisipu-i dus de apă,Pe mine jelea mă sapă.Inima, pământ glodosMulte supărări mi-ai scos,De le-aș ține toate-n mineN-aș avea unde le pune.Ca de cine mi-e dor și sete,Nici nu-l văd, nici nu mă vede.Singurică-s frunză-n vânt,Și-mi duc dorul meu cântândSingurică-s frunză-n vânt,Și-mi duc dorul meu cântând.