Agatha Bacovia – Balada Cetății București
S-a-nveșmântat în haine albeCetatea negrelorPăcate.Suavii fulgiDe hermelinăPudrează turnuriȘi palate.Acolo, crimaȘi desfrâul,În aur, minciunaȘi-ascunde,Acolo, jaleaDin colibeNu „deranjează”,Nici pătrunde.Pe mândre turnuriCrenelate,Se-aștern danteleleDe gheață,Ca un surâsDepus de iarnaPe veciParadoxală.ViațaDin purpurăȘi echipagii,Desfrâul triumfând,Sfidează,Pe când de foameȘi de geruri,NefericițiAgonizează.—Cetate cu păcateNegre,De-a pururiFără de dreptate!Veștmântul albE-o ironiePe fruntea-țiNeagră de păcate.FermecătoareaHermelină,În care te-nveșmânți,Cetate,AccentueazăTot mai straniuNăframaNegrelor păcate.