inaltare spirituala – Versuri.pro

Charles Baudelaire - Înălțare Spirituală

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Peste heleștee, peste văi și creste,
Peste codri falnici, peste nori și mări,
Dincolo de soare, de eter și zări,
Dincolo de toate sferele celeste.
Mintea mea, te-ncumeți cu agilitate,
Și ca cel ce înoată pe un blând talaz
Tai cu bucurie hăul în extaz
Plină de vigoare și de voluptate.
Zboară, lasă-n urmă morbida duhoare;
Du-te să te cureți în văzduhul fin,
Bea licoarea pură de nectar divin,
Focul care umple spațiile clare.
Ignorând năpaste, ignorând suspine,
Ce fac viața dură și-o ascund în nor,
Fericit e omul care poate-n zbor
Să se-avânte-n sfere albe și senine.
Ale cărui gânduri, ca o ciocârlie
Dis-de-dimineață se înalță-n cer,
– Plutesc peste viață, pătrund cu-al lor fler
Și limbajul florii și tăceri o mie!

Rumi - Chemarea Iubirii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

În fiecare clipă, de pretutindeni, răsună chemarea iubirii:
Noi ne înălţăm către cer, cine vrea să vină cu noi?
Noi am fost în paradis, am fost prieteni îngerilor,
Iar acum ne întoarcem acolo, căci acolo este tărâmul nostru.
Noi suntem mai presus de orice paradis,
mai nobili şi mai puri decât îngerii:
De ce să nu ne ridicăm chiar deasupra acestora?
Ţelul nostru este Suprema Maiestate.
Ce are de-a face perla cea fină cu lumea plină de noroi?
De ce aţi coborât aici? Luaţi-vă bagajele şi mergeţi înapoi.
Ce este acest loc?
Şansa este cu noi, sacrificiul este al nostru!..
Precum păsările mării, oamenii vin din ocean, oceanul sufletului.
Cum ar putea această pasăre, născută din mare, să-şi facă cuib aici?
Altfel cum ar putea valul să urmeze valului ce vine din suflet?
Valul numit „Nu sunt eu Stăpânul tău?” a venit
şi a spart vasul acestui corp;
Iar atunci când vasul este spart, viziunea clară revine
Şi odată cu ea (survine) fuziunea deplină cu EL.

Ramona Si Catalin Lup - Tu Mă Înalți

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Când sunt lovit şi sufletul îmi plânge,
Când simt necaz că-mi vine-n viaţa mea,
Când eu aştept în linişte venirea Ta,
Ca să mă iei, să fiu pe veci cu Tin’.
/: Tu mă înalţi să pot să stau pe stâncă.
Tu mă înalţi să pot umbla pe mări,
Şi eu sunt tare pe braţul Tău puternic
Tu mă înalţi să fiu mai mult de atât! :/.
Când simt că inima în piept se zbate,
Când simt că toţi din jur m-au părăsit,
Când mă întreb ce rost mai are, viaţa mea
Tu mă ridici să fiu mai mult de-atât!

Francesco Petrarca - Sonetul XII [Il Canzoniere]

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

E bucuros că iubirea pentru Laura îl înalță spre binele suprem.
Când printre alte doamne câteodată
îi văd pe chip Iubirea virtuoasă,
cum nu găsesc niciuna mai frumoasă,
simt că mă-ndrăgostesc de ea pe dată.
Eu slăvesc locul, ora minunată,
când sus privirea îmi era atrasă,
şi inimii îi zic: Fii bucuroasă
că-n felu-acesta fosta-ai onorată.
Căci de la ea ai gândul de iubire
ce către culmi înalte se îndreaptă,
dispreţuind ce-o lume îşi doreşte;
numai prin ea ai parte de-mplinire
şi urci la cer urmând cărarea dreaptă
cu-a mea speranţă care te-nsoţeşte.