imitarea soarelui

Inima uneia dintre noi se-nălțasepână-n mijlocul ruinelor cerești.Porni pe cărarea soareluicu bălării de fier părăginită,și-apuse după orizontul de funingini.Așteptam în zadar să se întoarcăcu moștenitorul verde-al luminiisau însoțită de douăsprezece limbi de foc.De-atunci fiecare din noi își poartăinima-n lanțuri greoaie, legatăde coasta cea credincioasă.