Nahapet Kuceac – O Iubită de la Baie
O, iubita, de la baie se-ntorcea îmbujorată!Oamenii se-opreau în cale cu privirea îmbătată.Vălul ea-și trăgea făcându-mi semn cu geana ridicată:„Du-te-acum și vino noaptea când e negura bogată.Știi că nu am fost zgârcită în alinturi niciodată.“